Ministerul Apărării Naționale (MApN) a solicitat, la sfârșitul lunii martie a acestui an, aprobarea Parlamentului pentru a implementa noi programe de armament, inclusiv proiectul de obuzier autopropulsat. Programul prevede achiziționarea de sisteme de obuziere autopropulsate de 155 mm la nivel de batalion, dar ridică deja unele semne de întrebare legate de sistemele dorite de MApN, în contextul în care cele șenilate nu mai sunt ”ținte” ale UE și NATO, fiind preferate cele pe roți.
Specialiștii din domeniul militar consideră că aceste platoforme șenilate se poziționează – la nivel calitativ și al menevrabilității – sub cele pe roți, scrie Gândul, care prezintă informații despre caracteristicile comparate ale celor două tipuri de sisteme obuziere autopropulsate.
MApN, prin Compania Națională Romtehnica SA, organizează o licitație restrânsă pentru achiziționarea sistemelor de obuziere autopropulsate, iar obiectivul achiziției publice este ”acela de a asigura sprijinul prin foc indirect nemijlocit al forțelor de manevră”, potrivit informațiilor furnizate de oficiali ai Armatei.
Anunțul de participare la licitație a fost publicat pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pe 30 iulie, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor și deschiderea acestora este 11 septembrie.
Contractul pentru ”Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, Lovitură 155 mm cu proiectil exploziv, Lovitură 155 mm cu proiectil fumigen, Lovitură 155 mm cu proiectil de iluminare, Lovitură 155 mm cu proiectil inert (pentru instruire)”, este estimat la o valoare de 4.184.614.517 de lei. Durata contractului este de 60 de luni.
Cerința minimă de calificare care i se impune candidatului este să prezinte documente din care să rezulte că îndeplinește condițiile referitoare la media cifrei de afaceri anuală, pe ultimii trei ani, care trebuie să fie cel puțin egală cu 4.184.614.517 lei, fără TVA.
Produsul «Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion» va permite structurilor înzestrate cu acesta să desfășoare operații de intensitate ridicată și să asigure sprijinul nemijlocit al operațiilor marilor unități/unităților interarme, contracararea acțiunilor artileriei adversarului și sprijinul prin foc în adâncime, prin angajarea mai multor tipuri de ținte terestre sau la suprafața apei (punctuale, de suprafață, fixe, în mișcare, adăpostite, neadăpostite, protejate sau neprotejate de blindaj), în majoritatea tipurilor de teren (inclusiv litoral, zone muntoase, arctice, împădurite, junglă, deșert, mediu urban), în condiții speciale (vizibilitate redusă, temperaturi extrem de ridicate/foarte scăzute), atât ziua cât și noaptea”, potrivit MApN.
Primele informații referitoare la tipul de obuzier de 155 mmm autopropulsat șenilat care poate intra în dotarea Armatei Române au pus accent pe K9 Thunder, produs în Coreea de Sud, în contextul în care, în luna februarie, România a semnat un Memorandum de Înțelegere pentru cooperare industrială între Compania Națională Romarm SA și gigantul sud-coreean Hanhwa Aerospace.
Specialiștii critică decizia MapN
Această licitație restrânsă pentru achiziționarea de sisteme obuzier autopropulsate, pe șenile, a stârnit nu numai nedumerirea, dar și nemulțumirea multor specialiști din domeniul militar.
Contactați de Gândul, aceștia au transmis că MapN ar trebui să achiziționeze astfel de sisteme obuzier autopropulsate, dar pe roți, nu pe șenile, așa cum se precizează în caietul de sarcini.
”UE, NATO și Israelul au renunțat la aceste sisteme autopropulsate pe șenile, fiind în mod cert inferioare celor pe roți”, spun specialiștii din domeniul militar.
Aceștia au prezentat și argumentele tehnice care stau la baza criticilor aduse MapN.
”Dacă discutăm la nivel strategic, obuzierele autopropulsate pe roți permit o implementare rapidă între fronturi, reduc resursele logistice necesare și consumă mult mai puțin combustibil, spre deosebire de sistemele autopropulsate pe șenile.
La nivel tactic, la aceste sisteme autopropulsate pe roți este înregistrată o performanță ridicată pe drum/off-road (pavat și neasfaltat drumuri) și s-a constatat o agilitate care permite mai multe mișcări tactice împotriva focului inamicului. Sistemele pe roți sunt mai ușor de manevrat de către echipaj, iar locația poate fi schimbată mult mai repede, în funcție de cursul evenimentelor din câmpul tactic.
Nu în ultimul rând, aceste sisteme autopropulsate pe roți sunt mai ieftine decât cele șenilate și au o durată de viață mai lungă”, au precizat specialiștii militari contactați de Gândul.
”Pot fi parcurse distanțe mai mari în câmpul tactic, cu o mai mică realimentare logistică”
Specialiștii militari consideră că nu trebuie eliminate din scenariu consumul de combustibil, dar și ”flexibilitatea operațională”.
La ambele capitole, sistemele obuzier autopropulsat pe roți le domină pe cele șenilate.
”Sistemele obuzier autopropulsate pe roți consumă mult mai puțin combustibil pe kilometru, comparativ cu acelea șenilate de aceeași dimensiune și greutate. În consecință, pot fi parcurse distanțe mai mari în câmpul tactic, cu o mai mică realimentare logistică.
Sistemele obuzier autopropulsate pe roți sunt mult mai potrivite pentru a circula pe drumuri asfaltate. Pe de altă parte, șenilatele distrug cu ușurință drumurile astfaltate. Mai mult, aceste sisteme pe roți nu trebuie să fie transportate la bordul remorcilor sau camioanelor. Este, astfel, o economie semnificativă, fie că vorbim despre logistică sau șoferi.
Nu trebuie trecută cu vederea nici flexibilitatea operațională a sistemelor autopropulsate pe roți, spre deosebire de cele șenilate. Fac mult mai puțin zgomot în teren și, fiind mai înguste decât șenilatele, pot fi folosite pe drumuri mai înguste, în zonele montane, spre exemplu, sau în zonele rurale, acolo unde șenilatele manevrează cu mai multă greutate”, spun sursele din domeniul militar.
Sistemele autopropulsate pe roți
Pe de altă parte, sistemele autopropulsate pe roți prezintă și avantajul unei mari mobilități, factor esențial pe câmpul de luptă.
”Dincolo de costurile mult mai mici, discutăm despre o combinație în care apar trei factori esențiali – viteză mare de deplasare la sistemele autopropulsate pe roți, accelerație bună și, nu în ultimul rând, capacitatea de a se deplasa în zig-zag.
Aceasta este cheia care creează flexibilitate, iar sistemele autopropulsate pe roți, spre deosebire de cele șenilate, pot face față provocărilor operaționale mari, într-un mediu aflat în schimbare. Echipajul manevrează sistemul în condiții mult mai bune decât într-unul șenilat, ceea ce elimină o oboseală instalată rapid și duce la mărirea capacității de luptă.
Cum costurile de manevrare și întreținere a sistemelor autopropulsate pe roți este cu aproximativ 25% mai mic decât în cazul celor șenilate, rezultă un alt aspect important: economii de milioane de dolari/euro în timpul serviciului sistemelor pe roți”, au mai transmis specialiștii militari.
Printre țările care preferă deja platfomele pe roți se numără Marea Britanie, SUA, Germania, Elveția, Franța, Danemarca sau India, avantajele punctuale fiind incontestabile.
Lista programelor pentru care MApN a solicitat aprobarea Parlamentului
Potrivit stenogramei şedinţei Birourilor permanente reunite în data de 21 martie 2023, solicitarea Ministerului Apărării Naţionale privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente unor programe de înzestrare a fost trimisă la Comisiile pentru apărare din cele două Camere pentru întocmirea documentației necesare.
”Programele de înzestrare au în vedere operaţionalizarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO şi UE de planificare a apărării pentru realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040.
Astfel, prin programele de înzestrare vor fi asigurate echipamente cu destinaţie militară şi sisteme de armament în sprijinul unor categorii de forţe ale Armatei, pentru realizarea unor structuri de forţe flexibile, cu un spectru larg de capabilităţi specifice secolului XXI, cu mijloace care să le asigure supravieţuire în câmpul tactic, cu o mobilitate şi o cunoaştere situaţională extinsă şi o putere de foc mărită”, se arată în solicitarea MApN.
Conform documentului MApN, programul de înzestrare ”Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion” constă în achiziţia de sisteme obuzier calibrul 155 mm de nivel batalion autopropulsat.
Obuzierele vor intra în dotarea a cinci unităţi de tip batalion din cadrul Forţelor Terestre. Valoarea totală a programului este estimată la 1.923 milioane USD.
”Programul de înzestrare (cu plățile aferente) se va desfăşura în două etape. În etapa I se are în vedere achiziția a 3 sisteme autopropulsate pe şenile, inclusiv muniţia, suportul logistic şi echipamentele specifice de instruire şi antrenament. Etapa va fi iniţiată în 2023 şi se va derula pe 6 ani (până în anul 2028). Valoarea estimată a contractelor de achiziție este de 1.158 milioane de dolari. Pentru etapa a II-a se are în vedere achiziţia a 2 sisteme autopropulsate, cu iniţiere după anul 2028, a cărei valoare va fi mai mare de 100 de milioane de euro”, se arată în document.
În solicitarea MApN se regăsesc alte patru programe de înzestrare:
-”Sistem integrat de arme SHORAD – VSHORAD”
-”Maşina de luptă a infanteriei, pe şenile – MLI”
-”Rachetă aer-aer dirijată radar cu rază medie de acţiune AIM-120 AMRAAM”
-”Rachetă aer-aer dirijată cu infraroşu cu rază scurtă de acţiune AIM-9X SIDEWINDER”
Adina Silav