11.4 C
București
vineri, 19 aprilie 2024 - 13:58
No menu items!

Argeș: Mai mulți primari citați la DNA într-un dosar privind realizarea unor studii de fezabilitate

spot_img

dna

Mai mulți primari de comune din județul Argeș au fost citați luni, la sediul Serviciului Teritorial Pitești al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru a fi audiați într-un dosar privind atribuirea unor contracte de consultanță, cauză în care sunt urmăriți penal, încă din anul 2011, deputatul PSD Mircea Drăghici și președintele Consiliului Județean (CJ) Argeș, Constantin Nicolescu.

Primul care s-a prezentat la sediul DNA a fost primarul comunei Budeasa, Ion Ștefan, care a mai fost audiat și anterior ca martor în acest dosar.

La ieșirea de la audieri, Ion Ștefan a declarat că i s-a comunicat faptul că are calitatea de suspect în dosar.

„M-au întrebat dacă strategia respectivă a fost benefică pentru comunitate. Dumnealor cred că nu, eu cred că da”, a spus primarul.

El a exclus orice influențe din partea lui Constantin Nicolescu și a deputatului PSD în alegerea firmei de consultanță, dar a admis că strategia de dezvoltare a fost făcută de o firmă a lui Mircea Drăghici, care la momentul respectiv nu era parlamentar.

„Am discutat cu reprezentanții firmei. Aveam dreptul să aleg firma, era un contract de până în 5.000 de euro și puteam să solicit orice firmă. Am ales-o pe asta, am stat de vorbă cu colegii, de la unul la altul s-a transmis”, a mai spus Ion Ștefan, care a precizat că, din informațiile pe care le are, în dosar au fost sau urmează să fie audiați 54 de primari.

Procurorii DNA au început urmărirea penală, pe 28 februarie 2011, împotriva deputatului Mircea Drăghici și a președintelui CJ Argeș Constantin Nicolescu, într-o cauză care vizează atribuirea unor contracte pentru realizarea de studii de fezabilitate în mai multe localități.

Informațiile au apărut în rechizitoriul din 16 mai 2011, prin care președintele CJ Argeș era trimis în judecată într-un alt dosar penal.

Constantin Nicolescu a fost pus sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii de „fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”, în formă continuată, iar Mircea Drăghici pentru complicitate la săvârșirea aceleiași infracțiuni, de asemenea în formă continuată.

A.V.