16.7 C
București
joi, 28 martie 2024 - 20:38
No menu items!

Antonescu și Băsescu, înțeleși din 2012?

spot_img

Ponta_Basescu_Antonescu

Eu certificate de antibăsism nu îmi iau de la nimeni- nici de la Ponta, nici de la Sârbu, nici de la Antena 3

Crin Antonescu
președintele PNL

Și totuși, dacă ne uităm în istoria recentă, adică în vara fierbinte a lui 2012, vedem destul de limpede că antibăsismul lui Crin a fost contrazis de acțiunile președintelui interimar Antonescu.

Până în luna martie 2012 a fost în vigoare o lege a referendumului care nu stipula vreun prag de prezență la vot pentru validarea unui referendum. Chiar Curtea Constituțională, în 2007, dăduse undă verde acestui principiu, neavând nici o obiecție de neconstituționalitate. Când PDL și-a dat seama că este pe cale să piardă alegerile și că situația lui Traian Băsescu nu va fi prea confortabilă în cazul unei schimbări politice, democrat-liberalii, încă bine reprezentați în Parlament, au trecut în mare grabă, în primăvara lui 2012, prin malaxorul legislativ, o modificare la legea referendumului, prin care se reintroduceau pragul de prezență de 50 la sută din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale și pragul de vot tot de 50 la sută din acest total (adică niște praguri imposibil de atins).

Lucrurile s-au precipitat apoi, Băsescu l-a numit pe Ponta premier, iar USL a pornit acțiunea de suspendare a președintelui.  După ce procedurile au fost declanșate, useliștii și-au dat seama că au o problemă: pragul de prezență la vot reintrodus de PDL. Așa că Victor Ponta, din poziția de șef al Guvernului, a emis o ordonanță prin care anula acest prag (practic copia prevederile legii 129/2007). În mod normal, ordonanța fiind în vigoare, putea rămâne așa până după desfășurarea referendumului. Cum în vară s-a declanșat scandalul internațional – „atacul la statul de drept” și „lovitura de stat” din România – Guvernul a încercat să tempereze criticile dure venite din afara țării și să facă un joc politic de liniştire a spiritelor, să anuleze efectele ordonanței, dând satisfacție Europei, dar să o tărăganeze până după trecerea referendumului, bazându-se pe faptul că la Cotroceni era un aliat, președintele interimar Crin Antonescu.

Așa a apărut proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență, proiect ce elimina articolul referitor la lipsa pragului de prezență. De aici lucrurile au luat o turnură evidentă pro-Băsescu.

Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară, senatorii și deputații fiind aduși la muncă unul câte unul, cu presiuni și amenințări subtile că, în cazul în care chiulesc, vor fi ținuți minte când se vor alcătui listele pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012. De bună voie sau nu, toți au venit la vot și așa s-a dat undă verde aprobării proiectului de lege care anula ordonanța (reintroducându-se astfel cvorumul de prezență la referendum). Toată lumea și-a imaginat atunci un joc subtil al liderilor USL. Antonescu, președinte interimar fiind, primea legea la Cotroceni și o putea ține acolo 20 de zile înainte de a o promulga plus încă un număr de zile, în cazul în care o ataca la CCR sau o trimitea în Parlament spre reexaminare. Așa s-ar fi respectat solicitarea  „Europei” de a anula ordonanța, iar referendumul de suspendare s-ar fi desfășurat fără prag de prezență, în baza ordonanței emise de Ponta.

Modelul acesta, de a întârzia la maxim o lege a fost folosit cu succes, mai apoi, de Traian Băsescu, tot la legea 3/2000, în iarna lui 2013, când a tras de timp cu o promulgare până la 12 noaptea, după ce epuizase toate căile de atac.

Așadar, în 18 iulie 2012, Parlamentul a aprobat legea care modifica ordonanța, reintroducând pragul de prezență la vot. În 19iulie, PDL face o mișcare greșită și atacă la CCR, dar pe lângă subiect, lucru care i-ar fi putut fi fatal lui Băsescu din cauza binecunoscutei întârzieri cu care se pronunță Curtea. Greșeala PDL este însă reparată rapid de CCR, care se și pronunță, în aceeași zi. În 20 iulie, legea ajunge în mâna lui Crin Antonescu la promulgare. De aici însă, jocul politic subtil care se anticipa, a devenit jocul pro-Băsescu făcut de Crin Antonescu. In loc să o promulge după 20 de zile cum ar fi avut dreptul (așa cum a procedat Băsescu după un an!) președintele interimar, în mare grabă, după numai 4 zile, promulgă legea, prin decret, pe data de 24 iulie 2013!

Pe 29 iulie 2012 avea să aibă loc referendumul de suspendare a președintelui. Iar legea promulgată inexplicabil, fulgerător, de Crin Antonescu, i-a securizat lui Băsescu scaunul. De pe 24 până pe 29 mai erau 5 zile, iar Crin Antonescu putea să doarmă liniștit, să nu facă nimic o săptămână și să câștige pentru USL bătălia contra lui Băsescu sau, pur și simplu, putea găsi oricare dintre metodele active de întârziere a promulgării, precum atacarea la CCR și retrimiterii la reexaminare în Parlament, ceea ce ar fi împins decizia definitivă în toamnă iar referendumul de demitere s-ar fi desfășurat în baza Ordonanței, deci cu prag zero de validare.

Privind înapoi, la cei 7 milioane de români care au votat demiterea, în ciuda invalidării referendumului din cauza neîntrunirii pragului de prezență, acțiunea lui Crin Antonescu poate fi cu usurință catalogată drept complicitate la salvarea mandatului de președinte al lui Traian Băsescu.

P.S. A revenit în discuția politică subiectul demiterii generalului Opriș din fruntea STS. Și tot Crin Antonescu a amintit faptul că în 2012, când era președinte interimar la Cotroceni, a încercat în cadrul CSAT destituirea lui Opriș. Consilierul prezidențial (al lui Traian Băsescu), Iulian Fota, a împiedicat , cu votul său, destituirea șefului STS. Crin Antonescu uită acum că avea toate pârghiile unui șef de stat, inclusiv posibilitatea demiterii unui consilier. Fota a revenit din concediu în ziua ședinței CSAT și era evident că va bloca, cu votul său, orice inițiativă a președintelui interimar. Crin Antonescu îl putea aștepta la poartă pe consilier cu destituirea semnată, fără să îi mai permită acestuia accesul în CSAT. Cum Consiliul lucrează în prezența a două treimi din membri, „absența” lui Fota nu ar fi contat. În loc de asta, Iulian Fota a avut acces la ședință și, pe mâna lui Crin Antonescu, i-a conservat lui Opriș scaunul de șef al STS.

Nicoleta Vera