Anticipatele, blocate la CCR: Președintele obligat să nominalizeze un premier capabil să coaguleze o majoritate parlamentară

    Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier, anunță televiziunile de știri. 
     
    Jurisprundența Curții arată că premierul desemnat trebuie să poată coagula o majoritate parlamentară, motiv pentru care președintele va fi obligat să facă o nouă nominalizare de premier.
     
    Decizia a fost luată cu 7 voturi la 0 și două abțineri, CCR admițând astfel sesizarea PSD privind existența unui conflict de natură constituțională între Președinție și Parlament, din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier de către șeful statului Klaus Iohannis.
     
    Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, a susținut luni în fața judecătorilor CCR că “scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, și nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale”: “Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere”.
     
    Corlăţean a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate și a susținut că la baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află “voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice, afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul”.
     
    Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut la rândul său la Curtea Constituţională că alegerile anticipate trebuie declanşate doar în cazul nefuncţionării Parlamentului, nu ca rezultat al unei acţiuni politice a şefului statului.
     
    “Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului şi nu un scop politic al preşedintelui sau al unei minorităţi parlamentare rezultate din alegeri. În niciun caz Legislativul nu poate fi pus în situaţia de a da votul de încredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului”, a spus Iordache.
     
    Punctul de vedere al Administrației Prezidențiale a fost susținut în fața CCR de către consilierul prezidențial Mihaela Ciochină, care a afirmat că prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj în activitatea Parlamentului, pentru că dacă ar fi existat un real blocaj, Birourile permanente reunite nu ar fi putut declanșa procedura parlamentară, nu ar fi stabilit calendarul, comisiile nu ar fi audiat candidații propuși la funcția de ministru, iar parlamentarii nu și-ar fi exprimat votul în comisiile de specialitate.
     
    “În plus, chiar astăzi, peste câteva ore, este programată ședința comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenția Curții Constituționale care, în jurisprudența sa, a statuat că intervenția legitimă a acesteia este justificată numai atunci când un eventual blocaj nu poate fi altfel depășit”, a afirmat consilierul prezidențial.

    NICIUN COMENTARIU