sâmbătă, 23 ianuarie 2021 - 13:28

Anticipatele, blocate la CCR: Președintele obligat să nominalizeze un premier capabil să coaguleze o majoritate parlamentară

Ion Cristoiu: Peste tot în Europa, “Winter Is Coming”. La noi, “Suflă vânt de primăvară”

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că relaxarea restricţiilor din România privind pandemia, în timp ce în Occident se întâmplă tocmai inves, vine pe...

Premiu de 100 de milioane de dolari, promis pentru cea mai bună tehnologie de captare a emisiilor de dioxid de carbon

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, a promis un premiu în valoare de 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea celei mai bune tehnologii de...

Rapelul împotriva COVID-19 poate fi întârziat până la 42 de zile. Ce spun medicii despre eficacitatea vaccinului în cazul unor amânări

O serie de precizări privind rapelul împotriva coronavirusului au venit vineri de la un oficial din Grupul de Comunicare Strategică(GCS), în contextul în care...

De ce se așteaptă medicii români la o explozie de cazuri de COVID-19: “Povestea coronavirus nu s-a încheiat”

Scăderea cazurilor de COVID-19 a dus la relaxarea restricţiilor din Capitală, dar cifrele în scădere nu sut relevante, spun medicii din prima linie. În...
Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier, anunță televiziunile de știri. 
 
Jurisprundența Curții arată că premierul desemnat trebuie să poată coagula o majoritate parlamentară, motiv pentru care președintele va fi obligat să facă o nouă nominalizare de premier.
 
Decizia a fost luată cu 7 voturi la 0 și două abțineri, CCR admițând astfel sesizarea PSD privind existența unui conflict de natură constituțională între Președinție și Parlament, din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier de către șeful statului Klaus Iohannis.
 
Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, a susținut luni în fața judecătorilor CCR că “scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, și nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale”: “Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere”.
 
Corlăţean a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate și a susținut că la baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află “voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice, afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul”.
 
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut la rândul său la Curtea Constituţională că alegerile anticipate trebuie declanşate doar în cazul nefuncţionării Parlamentului, nu ca rezultat al unei acţiuni politice a şefului statului.
 
“Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului şi nu un scop politic al preşedintelui sau al unei minorităţi parlamentare rezultate din alegeri. În niciun caz Legislativul nu poate fi pus în situaţia de a da votul de încredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului”, a spus Iordache.
 
Punctul de vedere al Administrației Prezidențiale a fost susținut în fața CCR de către consilierul prezidențial Mihaela Ciochină, care a afirmat că prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj în activitatea Parlamentului, pentru că dacă ar fi existat un real blocaj, Birourile permanente reunite nu ar fi putut declanșa procedura parlamentară, nu ar fi stabilit calendarul, comisiile nu ar fi audiat candidații propuși la funcția de ministru, iar parlamentarii nu și-ar fi exprimat votul în comisiile de specialitate.
 
“În plus, chiar astăzi, peste câteva ore, este programată ședința comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenția Curții Constituționale care, în jurisprudența sa, a statuat că intervenția legitimă a acesteia este justificată numai atunci când un eventual blocaj nu poate fi altfel depășit”, a afirmat consilierul prezidențial.

Statul în care un om moare din cauza COVID-19 la fiecare 6 minute. Ce restricții impune

Statul brazilian Sao Paulo a anunţat vineri închiderea barurilor şi restaurantelor la orele 20.00 în cursul săptămânii şi pe toată durata weekendului, pentru a...

Profesorii, plătiți cu 100 de lei pe oră pentru recuperarea materiei. Noi reguli pentru încheierea mediilor

Ministerul Educației pregăteşte o ordonanță de urgență care prevede organizarea de ore cu prezenţa fizică a elevilor pentru recuperarea materiei pierdute din cauza predării...

MIPE: 22 de proiecte noi pentru rețelele de apă au fost semnate. În ce zone vor fi investițiile

Un număr de 22 de proiecte noi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi de apă uzată, în valoare totală de 4,44 miliarde...

Riscuri majore pentru copiii infectați COVID

Copiii infectați cu COVID-19, inclusiv cei asimptomaci, pot rămane cu sechele pulmonare, atrag atenţia medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu va demara un...

Se ridică restricțiile în București. Cum și de când se relaxează măsurile

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis vineri ridicarea, începând de luni, a mai multor restricții în Capitală, având în vedere că trei...