sâmbătă, 28 noiembrie 2020 - 2:11

Analiză OLX: Marii angajatori din retail și servicii externalizate vor să angajeze persoane cu dizabilități

Instanța decide repunerea în funcție și plata salariilor fostului șef Secție ATI de la Spitalul Universitar, Adriana Nica

Tribunalul București a decis că demiterea Adrianei Nica de la șefia secției ATI II din spitalul Universitar de Urgență a fost abuzivă, astfel că...

Crinuța Dumitrean, condamnată la peste șase ani de închisoare pentru retrocedările semnate lui Horia Simu

Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a fost condamnată vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani şi...

Lucian Duță, șase ani de închisoare și confiscarea conturilor din Elveția, pentru contractele semnate ca șef al CNAS

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duţă a fost condamnat, vineri, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare...

Germania îndeamnă statele UE să închidă pârtiile de schi pentru a ține sub control coronavirusul

Pe măsură ce se apropie sezonul de sărbătorilor de iarnă, relațiile europene se tensionează pe tema schiului. Germania solicită o abordare coordonată la nivelul...

Marii angajatori din România, în special din zona de retail și BPO (servicii externalizate), sunt interesați de angajarea persoanelor cu dizabilități, potrivit unei analize publicate de compania OLX. Numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depășește 852.500. Doar 17% dintre românii cu dizabilități care sunt în categoria de vârstă potrivită sunt integrați pe piața muncii. În Uniunea Europeană, circa 100 de milioane de persoane au o dizabilitate, însă doar jumătate (50,8%) ocupă un loc de muncă.

OLX România a publicat acest studiu cu ocazia lansării unei categorii speciale pe site-ul de anunțuri, destinate recrutării acestor persoane.

Principalele concluzii ale analizei:

  • Persoanele cu dizabilități se confruntă cu bariere în accesarea serviciilor comune, precum sănătatea, educația, posibilitatea de angajare, transportul și accesul la informație. Peste tot în lume, în mod curent, persoanele cu dizabilități se află în imposibilitatea de a participa activ la viața economică, înregistrează rate mari ale sărăciei, în cadrul unor condiții nesigure de viață și de muncă.
  • Majoritatea angajatorilor mari, mai ales din zona de retail și BPO, sunt interesați de angajarea persoanelor cu dizabilități, însă în randul angajatorilor mici și mijlocii interesul este foarte scăzut.
  • Recrutarea persoanelor cu dizabilități are un impact major asupra societății și, implicit, asupra companiilor deschise să facă asta, cu efecte precum productivitate ridicată, rată mai mare de retenție a angajaților, precum și o mai mare diversitate la locul de muncă, astfel încât se utilizează o varietate mai mare de perspective și soluții.
  • La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, circa 100 de milioane de persoane au o dizabilitate, iar statisticile arată că 29 milioane dintre acestea trăiesc în condiții de sărăcie și excludere socială.
  • Unul dintre cele mai importante motive care duce la o situație financiară precară este acela că persoanele cu dizabilități au mult mai puține șanse să își găsească un loc de muncă decât persoanele fără dizabilități. De altfel, un raport al European Disability Forum arată că, în medie, doar jumătate (50,8%) dintre persoanele cu dizabilități ocupă un loc de muncă, față de 74,8% dintre persoanele fără dizabilități. Datele nu includ persoanele cu dizabilități care trăiesc în instituții, ceea ce înseamnă că, în realitate, există o proporție și mai mare a celor fără loc de muncă. Valori peste media UE, în ceea ce privește rata penetrare a persoanelor cu dizabilități în piața muncii, se înregistrează în țări precum Estonia, Lituania, Olanda, Danemarca, Portugalia, Marea Britanie, Franța, ș.a. La polul opus, cele mai mici procente sunt în Irlanda, Croația, Malta și Grecia.
  • În 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depășește 852.500 de persoane, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), iar aproximativ 50% dintre aceștia au vârsta potrivită pentru a munci.
  • Raportat la populația totală a României, rezultă că aproximativ 4% dintre români au dizabilități. Din totalul persoanelor cu dizabilități, 97,95 % (circa 835.000 persoane) se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,05% (17.500 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială.
  • Județele cu cele mai multe persoane cu dizabilități sunt: București – 72.607 persoane, Prahova – 37.795 persoane, Argeș – 32.402 persoane, Iași – 28.817 persoane, Cluj – 28.546 persoane. La polul opus, județele cu cel mai mic număr de persoane cu dizabilități sunt: Covasna – 6.345 persoane, Tulcea – 9.759 persoane, Ialomița – 10.127 persoane, Giurgiu – 10.808 persoane.
  • Numărul persoanelor cu dizabilități este în creștere de la an la an în țara noastră. Astfel, comparativ cu anul 2016, de exemplu, când erau 768.400 de persoane cu handicap, în 2020 această cifră a crescut cu peste 10% (la 852.500 de persoane). De altfel, doar în ultimul an, numărul persoanelor cu dizabilități a crescut cu peste 26.000, de la circa 826.200 de persoane, câte erau în 2019.
  • Statisticile disponibile arată că doar 43.000 de persoane cu dizabilități au un loc de muncă în România, potrivit datelor ANDPDCA. Ținând cont că din numărul total de persoane cu handicap înregistrate oficial la acea data (826.200 de români), aproape jumătate aveau vârstă de muncă (417.000), iar dintre acestea din urmă 167.000 de persoane erau înregistrate cu handicap de grad I și II (fiind, astfel, în imposibilitate de a munci), rezultă că doar 17% dintre acestea erau intrate în piața muncii. Cei mai mulți dintre românii cu dizabilități care reușesc să intre pe piața muncii lucrează în sistemul privat, cu normă întreagă.
  • În anii trecuți, în intervalul 2014-2017, datele oficiale ale ANDPDCA, arată că cifra persoanelor cu handicap care aveau un loc de muncă înregistra ușoare creșteri, de la an la an. Astfel, dacă în 2014, numărul persoanelor cu handicap era de circa 30.300, în 2015 avea să urce la 31.700 de persoane, apoi în 2016 la 32.350 de persoane, iar în 2017 un număr de 35.600 de persoane cu handicap integrate în piața muncii.
  • La nivelul României, de asemenea, există mai multe studii și cercetări referitoare la impedimentele sau barierele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități în procesul de căutare, angajare și păstrare a unui loc de muncă. Cele mai des invocate sunt: accesibilitatea redusă până la și de la locul de muncă, lipsa unei acomodări la locul de muncă, tehnologii de acces învechite și reduse ca număr, precum și atitudinile bazate pe prejudecăți.
  • Sistemul educațional poate crea dezavantaje majore pentru persoanele cu dizabilități, prin lipsa școlarizării sau acceptarea părăsirii timpurii a școlii, dar și prin lipsa accesului la instruire tehnică, reabilitare vocațională și corelarea cu structura pieței. De altfel, dreptul la educație al persoanelor cu dizabilități este reglementat prin lege și există alternative educaționale destinate acestora, însă numărul redus de servicii educaționale și distribuția lor geografică limitează accesul la educație al copiilor cu dizabilități.
  • Codul Muncii din România interzice la stabilirea şi la acordarea salariului orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
  • Potrivit legislației în vigoare în România, prin Legea 448/2006, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Cei care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute, sunt obligați să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.
  • În plus, angajatorii din România care aleg să își completeze echipele angajând persoane cu dizabilități au nenumărate beneficii, printre care deduceri la calculul profitului, decontarea cheltuielilor pentru pregătirea și încadrarea în muncă a acestei categorii, precum și o subvenție financiară acordată de statul român.
  • Studiile arată că există o rată mai bună de retenție și un nivel de absenteism mai scăzut în rândul angajaților cu dizabilități.
  • Persoanele cu dizabilități pot reprezenta o sursă importantă de forță de muncă pentru angajatorii din domeniile cu deficit de angajați, cum ar fi IT&C, retail, BPO și nu numai. Aceste domenii au fost afectate de efectele pandemiei de coronavirus, însă rămân printre sectoare care sunt în căutare de forță de muncă și care pot oferi cadrul necesar în care o persoană cu dizabilități să își poată desfășura activitatea.

Pârtii deschise și zeci de mii de turiști așteptați la ski pe Vala Prahovei

Minivacanţa de 1 Decembrie şi sărbătoarea Sfântului Andrei, vor umple Valea Prahovei de turişti, care vor avea voie să meargă în drumeţii pe munte,...

Pelerinajul de Sfântul Andrei, interzis în continuare de judecătorii constănțeni

Judecătorii Tribunalului Constanţa au respins, vineri, ca fiind inadmisibilă, cererea Arhiepiscopiei Tomisului de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale pentru desfăşurarea, pe 30 noiembrie, a...

Constanța, dovada vie că restricțiile sunt de formă. În carantină, numărul infectărilor nu scade

Una dintre localitățile aglomerate în care s-a instituit carantina arată ca în orice altă zi normală, în care nu sunt impuse restricții suplimentare. Aceasta...

Iohannis, contrazis de Bruxelles. Numărul infectărilor nu va scădea până la sfârșitul anului

Garanțiile oferite cu un optimism debordant de președintele Klaus Iohannis în privința evoluției epidemiologice până la sfârștiul anului sunt contrazise de date oficiale ale...

Fostul șef al DGIPI anunță că dosarul său a rămas fără obiect

Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, explică, pe blogul personal, că dosarul în care a fost arestat nu mai are obiectul infracțiunii de care...