3.1 C
București
miercuri, 8 decembrie 2021 - 3:14
No menu items!

Analiști bancari: BNR ar putea reduce dobânda cheie la 4,5% la finalul anului. Pe ce se bazează economiștii

spot_img

Analiști bancari: BNR ar putea reduce dobânda cheie la 4,5% la finalul anului. Pe ce se bazează economiștii

Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4,75% în luna august și la 4,5% la finalul acestui an, se arată într-un comunicat al Asociației Analiștilor Financiar- Bancari din România (AAFBR). Mai mult, economiștii cred că relaxarea politicii monetare ar putea continua anul viitor, prin reducerea dobânzii și prin diminuarea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei.

Conform opiniilor exprimate de 14 din 19 participanţi la un sondaj intern în cadrul AAFBR, BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4,75% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din 5 august. Restul participanţilor la sondaj estimează păstrarea dobânzii la nivelul de 5%.

Rezervele minime obligatorii ar putea rămâne nemodificate în luna august 2013, atât pentru pasivele în lei cât şi pentru cele în valută. Dobânda de politică monetară ar putea fi redusă în continuare la 4,50% până în luna decembrie 2013 şi 4,25% până în luna decembrie 2014.

Reducerea dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an este estimată de toţi participanţii la sondaj. Estimările pentru finalul anului 2014 se încadrează între un minim de 3,50% şi un maxim de 4,50%.

Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi păstrate la nivelul de 15% în anul 2013 şi apoi reduse la 12% până la finele anului 2014. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea fi păstrate la nivelul de 20%, atât în anul 2013 cât şi în anul 2014, conform opiniei majorităţii participanţilor la sondaj.

”BNR ar putea reduce dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale la un nou minim istoric, de 4,75%, la şedinţa de politică monetară din luna august, datorită reluării procesului de dezinflaţie începând cu luna iulie a acestui an”, crede Dorina Cobîsan, analist BCR și membru AAFBR.

Potrivit acesteia, diminuarea rapidă a presiunilor inflaţioniste, în principal pe fondul unui an agricol bun, ar putea oferi băncii centrale un spaţiu mai mare de manevră în perioada imediat următoare, de aceea există şanse mari de a vedea încă o reducere de 0,25 puncte procentuale la şedinţa din luna septembrie.

Adrian Mitroi, vicepreşedinte AAFBR și lector la ASE este de părere că nu ar trebui să avem modificări substanţiale ale RMO în lei.

”Economia are un deficit de solvabilitate şi nu de lichiditate. Pentru creştere economică este nevoie de credit privat. Creditul instituţional (FMI) are orizonturi scurte, este în general aşezat pe principii politice şi de apartenenţa la UE, dar nu este aducător de creştere economică şi de joburi mai bine plătite”, spune Mitroi.

Analistul precizează că aceste realizări sunt consecinţe doar ale creditului privat, care la rându-i este ulterior investiţiilor de capital private. Solvabilitatea este mai degrabă influenţată de elemente de ordin structural şi de ciclu economic. Îmbunătăţirea solvabilităţii unui debitor se poate face ori prin dezintermediere, respectiv retrageri de capital spre compania mamă, ori prin capitalizare.

”Dezintermedierea este cu mult mai ineficientă în capitalizarea unei entităţi economice decât aportul de capital şi, totuşi, este deocamdată preferată de investitori – în special pentru că randamentele aşteptate nu sunt suficiente. Aceasta este una din consecinţele neintenţionate ale deluviului monetar alimentat de marile bănci centrale. Luând în considerare şi ceea ce se întâmplă în regiune, interesul pentru atenuarea riscului valutar devine preponderent. Politicile macro vor sugera creditarea în monedă locală, evitarea celei în alte monede, şi deci eliberarea de euro în economie se va duce în special spre domiciliul capitalului (dezintermediere) şi mai puţin înspre creditarea pentru investiţii. Nu văd motive imediate de modificare a RMO în valută”, punctează Mitroi.

La rândul său, Nicolae Covrig, membru AAFBR și analist Raiffeisen Bank, crede că reducerea rapidă a ratei inflaţiei anticipată pentru perioada imediat următoare şi cererea internă slabă sunt factori esenţiali care susţin ciclul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară.

”De asemenea, sentimentul pozitiv al investitorilor pentru activele in lei crează confort pentru banca centrală, pentru a relaxa politica monetară”, spune economistul.

”Aşa cum a indicat la ultima ședința de politică monetară, BNR probabil va continua relaxarea graduală a conduitei politicii monetare în următoarea perioadă. Perspectivele privind o scădere mai rapidă a ratei inflaţiei (având în vedere anul agricol bun, reducerea tarifelor la energia electrica, reducerea TVA pentru pâine, precum şi cererea interna deteriorată) sprijină un ciclu amplu de tăiere a ratei cheie”, arată și Ana-Maria Morărescu, membru AAFBR și analist Raiffeisen Bank.

Astfel, potrivit Ana-Mariei Morărescu, ar mai putea urma patru tăieri consecutive de 0,25% ale ratei de dobândă de politică monetară, până la 4%. Aceasta crede că deteriorarea apetitului pentru risc constituie în momentul de faţă principalul factor ce ar putea împiedica banca centrală să reducă rata cheie.

Florentina Cozmâncă, membru AAFBR și senior economist RBS Romania, spune: ”Ne menţinem scenariul de bază ce ia în considerare o reducere graduală a ratei de politică monetară, în paşi a câte 25 de puncte de bază (0,25% – n.r.), în cadrul următoarelor trei şedinţe, astfel încât la sfârşitul anului dobânda cheie să ajungă la 4,25%”.

Cu toate acestea, Cozmâncă punctează că, în contextul reducerii estimărilor privind inflaţia (încă din luna septembrie coborând sub rata de 3%, datorită scăderii taxei pe valoarea adăugată pentru,grâu, făină, pâine şi alte anumite produse de panificaţie), riscurile legate de acest scenariu s-au schimbat în favoarea unei politici monetare mai relaxate.

Și Tiberiu Voicu, membru AAFBR și analist corporate & investment banking BRD Groupe Societe Generale, spune că, având în vedere restricţiile privind creditarea în valută impuse de banca centrală, vom asista în perioada următoare la o relaxare a dobânzii de politică monetară.

Aceasta este necesară pentru a face împrumuturile în lei mai atractive şi pentru a evita anumite blocaje ce s-ar putea crea şi implicit efectele acestor blocaje (ex. limitarea programului “Prima Casă” doar la credite în lei – semnificativ mai scumpe momentan decât creditarea în euro – şi potenţiala continuare a scăderii preţurilor imobilelor eligibile pentru programul “Prima Casă”, ca urmare a contractării cererii din cauza dificultăţilor în accesarea de finanţări imobiliare la un nivel de costuri convenabile).

”Estimez menţinerea nivelului actual al ratei dobânzii de politică monetară la următoarea şedinţă BNR, pe fondul deprecierii monedei naţionale. Ratele rezervelor minime obligatorii (lei şi valută) ar putea rămâne nemodificate în luna august 2013. Începând cu decembrie 2013, BNR ar putea continua relaxarea graduală a politicii monetare, în sprijinul unei creşteri economice durabile”, este de părere Cristiana Barabula, membru AAFBR, analist credite BRD Groupe Societe Generale.

Cosmina Croitoru