10.5 C
București
luni, 29 noiembrie 2021 - 16:06
No menu items!

ANAF nu poate explica pe ce se bazează calculele privind sumele colectate din insolvențe

spot_img

Suma anuală de 4 miliarde de lei a fost lansată ca parte a strategiei bugetare pentru reducerea CAS

ANAF_sediu

Agenția Națională de Administrare Fiscală nu poate explica pe ce cifre s-a bazat prognoza premierului Victor Ponta privind recuperarea unor creanțe pe baza aplicării noii legi a insolvenței.

În disputa publică dintre Palate privind reducerea cotei de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale, premierul Victor Ponta a prezentat o serie de calcule referitoare la modul în care vor fi acoperite deficitele bugetare.

Într-o prezentare a stării economiei, de pe 22 iulie, Victor Ponta a afirmat că deficitul anual de 4,8 miliarde de lei rezultat din reducerea CAS va fi acoperit astfel: 1,3 mld. lei în plus din crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor prin efect de multiplicare, 4 miliarde de lei dacă se recuperează măcar 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă şi 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale la CAS.

Pe 29 iulie, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Ponta a afirmat: „Cred că atât măsurile legislative — în primul rând noua lege a insolvenței — cât și acțiunile Direcției Antifraudă, ale DNA, ale DIICOT, ale unităților de Parchet (…) se pare că în sfârșit produc efectele pe care ni le doream cu toții”.

Sursa Zilei a încercat să afle care sunt calculele care au dus la cifra de 4 miliarde de lei. Contextul este unul dificil din punctul de vedere al oricărui calcul, pentru că noua lege a insolvenței 85/2014 a intrat în vigoare pe 25 iunie. Aceasta nu se aplică procedurilor de insolvență aflate în derulare, ci doar procedurilor declanșate ulterior, astfel încât nu se poate efectua un calcul procentual precis.

De asemenea, efectuarea unui calcul anticipativ pentru procedurile de insolvență deschise ulterior intrării în vigoare este imposibilă, pentru că nu poți ști câte societăți vor intra în insolvență, care este valoarea creanțelor lor și care va fi gradul de recuperare pentru bugetele de stat. În plus, nimeni nu spune dacă cele 4 miliarde ar proveni din reinserția companiilor în circuitul economic sau din faliment-lichidare.

Biroul de presă al Guvernului și purtătorul de cuvânt Mirel Palada au refuzat să răspundă la întrebări și au transferat sarcina către ANAF.

Într-un răspuns prin e-mail, Serviciul de Comunicare al ANAF a afirmat că „încă de la momentul supunerii dezbaterii publice a noului proiect de lege a insolvenţei, a avut loc o reducere semnificativă a numărului de solicitări de deschideri a procedurilor de insolvenţă, precum şi o creştere a gradului de recuperare a creanţelor bugetare”. ANAF nu a precizat care este legătura cauzală.

„Având în vedere acest trend descendent al numărului de dosare noi de insolvenţă înregistrate pe rolul instanţelor de judecată, coroborat cu măsurile propuse de noua reglemetare în materie, se poate previziona o creştere semnificativă a încasărilor bugetare pe acest segment”, se arată în răspunsul citat.

ANAF listează astfel efectele pozitive:

  1. Scurtarea termenelor de realizare a procedurilor legale (ex: scurtarea perioadei de observaţie de la 3 ani la un an, limitarea termenului de inventariere a patrimoniului la 60 de zile);

  2. Descurajarea fenomenului de declarare voluntară a insolvenţei;

  3. Standardizarea activităţii administratorilor judiciari;

  4. Îmbunătăţirea colectării obligaţiilor fiscale curente;

  5. Limitarea pierderilor prin stoparea acumulărilor de creanţe curente născute în cursul procedurii;

  6. Posibilitatea stabilirii situaţiei fiscale reale şi la debitorii intraţi deja în procedură şi înregistrarea unui supliment de creanţă acolo unde este cazul.

ANAF nu dă nicio prognoză cu privire la rata de îmbunătățire a colectării și nici nu explică cifra de 4 miliarde de lei anual.

Dorin Petcu, partener al TZA Insolvenţă SPRL, spune că efectul noii legi este mai degrabă unul indirect, societăţile fiind circumspecte în a formula cereri de deschidere a procedurii insolvenţei.

„Principalul motiv este că recenta lege a insolvenţei este mai echilibrată din perspectiva drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la asemenea proceduri, astfel încât este greu de apreciat care sunt fundamentele calculului veniturilor bugetare pe baza noii reglementări. În mod normal, asemenea calcule ar trebui să se raporteze la creanţele bugetare din noile proceduri de insolvenţă, nicidecum la cele aflate în derulare”, a afirmat Dorin Petcu.

Procedurile aflate în derulare la data intrării în vigoare a Legii 85/2014 sunt în continuare guvernate de Legea 85/2006.

”În această situaţie, este greu de imaginat în ce condiţii participanţii la procedurile existente, inclusiv ANAF, ar putea beneficia de avantajele noii legi”, a mai spus Petcu.

Prin noua lege, bugetele de stat au câteva avantaje față de prevederile vechii legi:

  • conceptul de ”test al creditorului privat”, care reprezintă o analiză comparativă între sumele care ar fi distribuite creditorului bugetar prin planul de reorganizare sau în faliment.
  • creditorul bugetar păstrează ordinea de preferinţă la distribuirile de fonduri în procedură, dar în plus faţă de ceilalţi creditori, acesta devine beneficiarul unor informaţii privilegiate. Astfel, partea care formulează cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, indiferent dacă este creditorul sau debitorul, anterior deschiderii procedurii, are obligaţia să o comunice odată cu depunerea acesteia la autoritatea bugetară competentă.
  • creditorul bugetar beneficiază de un termen prelungit pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţei, respectiv 60 de zile, faţă de cele 45 de zile ale creditorilor privaţi. Acest termen este acordat pentru a da posibilitatea creditorului bugetar să finalizeze raportul de inspecţie fiscală.

În continuare, creditorul bugetar are un rang de prioritate superior faţă de creditorii privaţi în ceea ce priveşte distribuirile.

Credem că recuperarea arieratelor se poate realiza în primul rând în condiţiile unei economii funcţionale cu un cadru legislativ şi fiscal stabil, condiţii care favorizează creşterea gradului de încredere al investitorilor locali sau străini în mediul economic românesc. Astfel, activele existente în procedurile de insolvenţă şi faliment se vor reintegra mai uşor în circuitul economic normal şi vor produce valoarea adăugată pentru care au fost proiectate şi dezvoltate. Nicio măsură nu va putea să se substituie capacităţii de absorbţie a pieţei pentru aceste active, fondurile obţinute din valorificarea acestora fiind singura sursă de plată a arieratelor

Dorin Petcu
TZA Insolvenţă SPRL

Luni, 25 august, Legea privind reducerea CAS a trecut de Senat și există șanse să intre în vigoare de la 1 octombrie, cu excepția situației în care președintele Traian Băsescu o contestă la Curtea Constituțională.

Vlad Bârleanu