joi, 29 octombrie 2020 - 0:54

ANAF nu poate explica pe ce se bazează calculele privind sumele colectate din insolvențe

Rezultatele testelor PCR primite în timp real prin SMS. Implicarea medicilor de familie schimbă procesul raportării

Fluxul informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2 se modifică începând de săptămâna viitoare, prin actualizarea platformei informatice de colectare...

Care este situația epidemiologică reală în Ilfov. Lista pe localități a ratei de infectare

Rata de infectare în județul Ilfov, transmisă public de Grupul de Comunicare Strategică, pe 26 octombrie, era de 1,86 la mia de locuitori, fiind...

Ion Cristoiu: Cei mai buni votanţi pentru PNL pe 6 decembrie sunt morţii. Mai dă unul din ăia morţi şi pe la PSD, să...

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că discursul preşedintelui Iohannis, după întâlnirea de marţi cu responsabilii  şi specialiştii din sănătate, are un “ caracter sinistru”, unic...

PSD a cedat în fața PNL și a lui Iohannis bătălia pentru fixarea datei alegerilor

Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că PSD a pierdut majoritatea în Biroul permanent al Senatului din cauza dezertării senatorului Ion Ganea. Ca urmare a...

Suma anuală de 4 miliarde de lei a fost lansată ca parte a strategiei bugetare pentru reducerea CAS

ANAF_sediu

Agenția Națională de Administrare Fiscală nu poate explica pe ce cifre s-a bazat prognoza premierului Victor Ponta privind recuperarea unor creanțe pe baza aplicării noii legi a insolvenței.

În disputa publică dintre Palate privind reducerea cotei de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale, premierul Victor Ponta a prezentat o serie de calcule referitoare la modul în care vor fi acoperite deficitele bugetare.

Într-o prezentare a stării economiei, de pe 22 iulie, Victor Ponta a afirmat că deficitul anual de 4,8 miliarde de lei rezultat din reducerea CAS va fi acoperit astfel: 1,3 mld. lei în plus din crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor prin efect de multiplicare, 4 miliarde de lei dacă se recuperează măcar 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă şi 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale la CAS.

Pe 29 iulie, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Ponta a afirmat: „Cred că atât măsurile legislative — în primul rând noua lege a insolvenței — cât și acțiunile Direcției Antifraudă, ale DNA, ale DIICOT, ale unităților de Parchet (…) se pare că în sfârșit produc efectele pe care ni le doream cu toții”.

Sursa Zilei a încercat să afle care sunt calculele care au dus la cifra de 4 miliarde de lei. Contextul este unul dificil din punctul de vedere al oricărui calcul, pentru că noua lege a insolvenței 85/2014 a intrat în vigoare pe 25 iunie. Aceasta nu se aplică procedurilor de insolvență aflate în derulare, ci doar procedurilor declanșate ulterior, astfel încât nu se poate efectua un calcul procentual precis.

De asemenea, efectuarea unui calcul anticipativ pentru procedurile de insolvență deschise ulterior intrării în vigoare este imposibilă, pentru că nu poți ști câte societăți vor intra în insolvență, care este valoarea creanțelor lor și care va fi gradul de recuperare pentru bugetele de stat. În plus, nimeni nu spune dacă cele 4 miliarde ar proveni din reinserția companiilor în circuitul economic sau din faliment-lichidare.

Biroul de presă al Guvernului și purtătorul de cuvânt Mirel Palada au refuzat să răspundă la întrebări și au transferat sarcina către ANAF.

Într-un răspuns prin e-mail, Serviciul de Comunicare al ANAF a afirmat că „încă de la momentul supunerii dezbaterii publice a noului proiect de lege a insolvenţei, a avut loc o reducere semnificativă a numărului de solicitări de deschideri a procedurilor de insolvenţă, precum şi o creştere a gradului de recuperare a creanţelor bugetare”. ANAF nu a precizat care este legătura cauzală.

„Având în vedere acest trend descendent al numărului de dosare noi de insolvenţă înregistrate pe rolul instanţelor de judecată, coroborat cu măsurile propuse de noua reglemetare în materie, se poate previziona o creştere semnificativă a încasărilor bugetare pe acest segment”, se arată în răspunsul citat.

ANAF listează astfel efectele pozitive:

  1. Scurtarea termenelor de realizare a procedurilor legale (ex: scurtarea perioadei de observaţie de la 3 ani la un an, limitarea termenului de inventariere a patrimoniului la 60 de zile);

  2. Descurajarea fenomenului de declarare voluntară a insolvenţei;

  3. Standardizarea activităţii administratorilor judiciari;

  4. Îmbunătăţirea colectării obligaţiilor fiscale curente;

  5. Limitarea pierderilor prin stoparea acumulărilor de creanţe curente născute în cursul procedurii;

  6. Posibilitatea stabilirii situaţiei fiscale reale şi la debitorii intraţi deja în procedură şi înregistrarea unui supliment de creanţă acolo unde este cazul.

ANAF nu dă nicio prognoză cu privire la rata de îmbunătățire a colectării și nici nu explică cifra de 4 miliarde de lei anual.

Dorin Petcu, partener al TZA Insolvenţă SPRL, spune că efectul noii legi este mai degrabă unul indirect, societăţile fiind circumspecte în a formula cereri de deschidere a procedurii insolvenţei.

„Principalul motiv este că recenta lege a insolvenţei este mai echilibrată din perspectiva drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la asemenea proceduri, astfel încât este greu de apreciat care sunt fundamentele calculului veniturilor bugetare pe baza noii reglementări. În mod normal, asemenea calcule ar trebui să se raporteze la creanţele bugetare din noile proceduri de insolvenţă, nicidecum la cele aflate în derulare”, a afirmat Dorin Petcu.

Procedurile aflate în derulare la data intrării în vigoare a Legii 85/2014 sunt în continuare guvernate de Legea 85/2006.

”În această situaţie, este greu de imaginat în ce condiţii participanţii la procedurile existente, inclusiv ANAF, ar putea beneficia de avantajele noii legi”, a mai spus Petcu.

Prin noua lege, bugetele de stat au câteva avantaje față de prevederile vechii legi:

  • conceptul de ”test al creditorului privat”, care reprezintă o analiză comparativă între sumele care ar fi distribuite creditorului bugetar prin planul de reorganizare sau în faliment.
  • creditorul bugetar păstrează ordinea de preferinţă la distribuirile de fonduri în procedură, dar în plus faţă de ceilalţi creditori, acesta devine beneficiarul unor informaţii privilegiate. Astfel, partea care formulează cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, indiferent dacă este creditorul sau debitorul, anterior deschiderii procedurii, are obligaţia să o comunice odată cu depunerea acesteia la autoritatea bugetară competentă.
  • creditorul bugetar beneficiază de un termen prelungit pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţei, respectiv 60 de zile, faţă de cele 45 de zile ale creditorilor privaţi. Acest termen este acordat pentru a da posibilitatea creditorului bugetar să finalizeze raportul de inspecţie fiscală.

În continuare, creditorul bugetar are un rang de prioritate superior faţă de creditorii privaţi în ceea ce priveşte distribuirile.

Credem că recuperarea arieratelor se poate realiza în primul rând în condiţiile unei economii funcţionale cu un cadru legislativ şi fiscal stabil, condiţii care favorizează creşterea gradului de încredere al investitorilor locali sau străini în mediul economic românesc. Astfel, activele existente în procedurile de insolvenţă şi faliment se vor reintegra mai uşor în circuitul economic normal şi vor produce valoarea adăugată pentru care au fost proiectate şi dezvoltate. Nicio măsură nu va putea să se substituie capacităţii de absorbţie a pieţei pentru aceste active, fondurile obţinute din valorificarea acestora fiind singura sursă de plată a arieratelor

Dorin Petcu
TZA Insolvenţă SPRL

Luni, 25 august, Legea privind reducerea CAS a trecut de Senat și există șanse să intre în vigoare de la 1 octombrie, cu excepția situației în care președintele Traian Băsescu o contestă la Curtea Constituțională.

Vlad Bârleanu

Săftoiu, despre candidații PNL: Chiulangii și oameni care au tăcut, dar „au știut să vorbească cu paltonul liderului”

Deputatul PNL Adriana Săftoiu, care nu mai candidează pentru un nou mandat, comentează, într-o postare pe Facebook, listele PNL pentru alegerile parlamentare, afirmând că...

Apelul șefei medicilor de familie către populație – cel mai important lucru de făcut și principala cauză a îmbolnăvirilor

Președinta Asociației Medicilor de Familie București, Sandra Alexiu, face un apel către toată populația îndemnând la întărirea legăturii cu propriul medic de familie, mai...

Valul 2 de COVID. Teamă generală de colaps al sistemelor de sănătate în Europa. Situația epidemiologică la zi

Al doilea val al pandemiei de COVID-19 se răspândește cu o agresivitate mai mare decât în primăvara acestui an în toată Europa și provoacă...

Cum vor fi tratați asimptomaticii. Noul ordin al lui Nelu Tătaru are și un chestionar pentru medicii de familie

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat ordinul prin care pacienții cu COVID-19 fără simptome sau cu forme ușoare nu vor mai fi internați, ci...

Germania: Moș Crăciun aduce ”lockdown” și polițiști

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Andy Grote, ministru de interne în landul Hamburg, avertizează că autoritățile se vor asigura că regulile ce prevăd limitarea drastică întâlnirilor private...