9.7 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024 - 4:20
No menu items!

Ana are… de completat o cerere la CEDO – Partea I

spot_img

Alexandra_Lancranjan

  • Alexandra Lăncrănjan

    De la momentul „Ana are mere” învăţăm că lucrurile în viaţă au o ordine ce trebuie respectată, funcţionează după reguli şi parcurgerea completă a etapelor creşte sanşa de reuşită. De la acel moment înţelegem, măcar intuitiv, că este important să ştim cine are mere, ce face Ana şi despre ce produse vorbim. În mod halucinant pierdem din vedere toate aceste reguli minimale atunci când devenim maturi şi suntem în raport cu „justiţia”, fie ea naţională sau internaţională.

Cu regret trebuie să conştientizăm că dacă suntem într-un moment „Ana” şi avem de derulat o procedură la Curtea Europeană de la Strasbourg există reguli pe care trebuie să le urmăm. Evident că dacă nu cunoaştem aceste reguli o să uităm să spunem o parte importantă din propoziţie iar rezultatul este previzibil: oricât de mult are dreptate Ana cererea va fi declarată inadmisibilă pentru vicii de procedură şi acest fapt nu este o excepţie la Strasbourg . Majoritatea cererilor trimise Curţii nu ajung niciodată în dezbatere în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor deoarece nu au fost completate în mod corespunzător sau nu au fost trimise în mod complet documentele necesare.

Prima regulă pe care trebuie să o reţinem este că procedura în faţa Curţii este scrisă iar informaţiile necesare pentru parcurgerea procedurii trebuie căutate de cel care doreşte să îşi prezinte cazul. Principiul de funcţionare al Curţii Europene de la Strasbourg în relaţia cu petenţii este unul destul de simplu: nu sunaţi dumneavoastră, vă contactăm noi. Nu, nu există un call center şi nici un secretariat care să preia întrebări, curiozităţi şi plângeri. Pentru a salva timpul dumneavoastră şi costul apelurilor internaţionale este bine de reţinut că este inutil să cereţi telefonic o cerere, că nu puteţi să primiţi sfaturi cu privire la completarea formularului, că nu veţi afla dacă scrisoarea dumneavoastră a ajuns, că nu puteţi obţine informaţii telefonice despre stadiul plângerii, persoana care îl examinează sau durata probabilă a soluţionării. Curtea pur şi simplu nu crede în conversaţii lungi şi la distanţă.

A doua regulă ce trebuie cu sfinţenie urmată este legată de modul în care ne adresăm Curţii Europene de la Strasbourg. Da, ne adresăm în scris dar nu putem scrie o epistolă, nu putem să umplem zeci de pagini cu povestea vieţii noastre. Regula este scurt şi la obiect, succint şi complet şi mai ales standardizat. De aceea Curtea pune la dispoziţie un formular pe care îl găsiţi aici: http://www.echr.coe.int/Documents/Application_Form_2014_1_RON.pdf

Formularul trebuie să fie completat integral, cererile incomplete putând să fie respinse chiar pentru acest motiv. Alături de cererea completată trebuie să ataşaţi copii ale tuturor documentelor relevante deoarece şi simplul fapt că nu aţi trimis documentele poate fi un motiv bun ca cererea să nu fie avută în vedere. Nu este recomandabil să trimiteţi documentele în original din cel puţin două motive: actele trimise la Curte nu sunt restituite iar dacă trimiteţi actele de proprietate ale casei, spre exemplu, acestea se pot pierde sau o persoană inventivă poate să şi le însuşească pe traseul România-Franţa. În toate aceste cazuri sumbre veţi ajunge iar în faţa justiţiei naţionale care cel mai probabil a fost cauza conversaţiei neîntrerupte cu Curtea.

În dulcele stil clasic cererea completată, împreună cu documentele ataşate, se pot trimite doar prin poştă cu menţiunile: „The Registar/European Court of Human Rights/Council of Europe/F-67075 Strasbourg cedex”. Nu inovaţi, nu trimiteţi cererea scanată prin email, nu folosiţi faxul, nu postaţi pe pagina de facebook, Curtea s-a născut acum mai bine de 60 de ani, tehnologia modernă nu este atu-ul său.

Din momentul în care aţi expediat scrisoarea traseul este previzibil şi tot ce trebuie să faceţi este să aveţi răbdare şi să verificaţi periodic cutia de scrisori. Cererea va ajunge la Biroul Central al Curţii, acesta va tria corespondenţa şi va trimite cererea dumneavoastră diviziei care se ocupă de România. La această divizie, unde lucrează jurişti care ştiu limba română şi cunosc legislaţia naţională, cererea dumneavoastră va primi un număr de înregistrare şi va fi analizată pentru prima dată.

Se poate ca în această fază incipientă să fiţi contactat de Curte pentru a furniza informaţii suplimentare. Având în vedere că sunt peste 1000 de cereri zilnic nu este cazul să aşteptaţi lângă cutia poştală dar trebuie să răspundeţi în termenul indicat altfel cererea nu va mai fi analizată.

Când Curtea are toate datele necesare cererea este repartizată unei formaţiuni judiciare, în funcţie de calificarea şi rezultatul examinării, astfel încât aveţi trei posibilităţi cu rezultate multiple: o cerere care este din start inadmisibilă va fi repartizată unui judecător unic, o cerere care este asemănătoare cu multe alte cereri şi este calificată de Curte ca repetitivă va fi repartizată unei formaţiuni de trei judecători iar o cerere care nu este repetitivă va fi repartizată unei formaţiuni de şapte judecători.

Cererile repartizate judecătorului unic au un singur rezultat, acela de a fi respinse fără cale de atac şi fără posibilitate de contestare. În acest caz veţi primi o scrisoare în care vi se va comunica că cererea a fost considerată inadmisibilă şi aici s-a încheiat procesul

Când cererile ajung la formaţiunile de trei judecători înseamnă că problema pe care aţi ridicat-o a fost deja tratată de Curte şi veţi primi o scrisoare în care vi se vor indica paşii ce trebuie urmaţi.

Problematic de determinat rezultatul este în faţa formaţiunilor de şapte judecători unde se poate constata că cererea dumneavoastră este totuşi inadmisibilă sau se poate analiza pe fond, în acest caz fiind şanse să fie identificată o încălcare a drepturilor sau să se determine că nu există o astfel de încălcare. În toate ipotezele veţi fi anunţat în scris şi veţi fi contactat de Curte aşa că trebuie să aveţi doar răbdare.

Oricât de neimportant pare modul în care porniţi procedura, acesta este definitoriu pentru soarta cererii mai ales că declararea ca inadmisibilă nu are cale de atac şi nu veţi avea cui să vă plângeţi de această soluţie. Şi pentru că jucaţi rolul Ana în această epopee în materialul următor vom determina cum se completează în mod corect cererea şi care sunt miturile din jurul scrierilor către Curte.