12.5 C
București
luni, 29 aprilie 2024 - 5:13
No menu items!

Alexandru Nazare, fost ministru al Finanțelor, avertisment dur: „Ne îndreptăm spre o zonă de recesiune. Dacă datoria crește la 60%, adio pensii și salarii majorate”

spot_img

Fostul ministru PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, prevede o scădere a veniturilor la buget de 16 miliarde față de estimări și prezice o recesiune economică. El lansează și un avertisment dur: dacă datoria publică va ajunge la 60%, adio creșteri de pensii și salarii. Membru al Comisiei de Budget Finanțe din Senat, Alexandru Nazare califică starea financiară a României drept „extrem de dificilă”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea one2one, difuzată de Europa Liberă România. 

Potrivit lui Nazare, creșterea economică ar putea fi cu cel puțin 0,8% din produsul intern brut (PIB) mai mică decât a anticipat Guvernul la începutul anului. În consecință, în pușculița publică vor intra cu 16 miliarde de lei mai puțin decât s-a așteptat Executivul, atrage atenția senatorul PNL.

În același timp, liderii coaliției de guvernare PSD – PNL au promovat legea de majorare a pensiilor cu 40% în medie, fără să găsească, însă, sursa de finanțare, arată Europa Liberă România. Cheltuielile cresc, încasările sunt sub așteptări, iar Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituție subordonată Guvernului, a revizuit în scădere estimarea de creştere economică pentru 2023, de la 2,8% la 2%. În aceste condiții, Alexandru Nazare avertizează că România se îndreaptă către recesiune economică.

„Văzând că două trimestre consecutive asistăm la o decelerare, la o încetinire (a creșterii economice – n.r.), ne putem aștepta la acest lucru (n.r. la recesiune economică)”, a explicat senatorul liberal.

Scăderea economică este cauzată printre altele, de diminuarea importurilor și a exporturilor cu șapte, respectiv zece la sută în august anul acesta față de august 2022.

Alexandru Nazare adaugă că, în Uniunea Europeană, multe state au calculat deja că nu vor avea creșteri ale economiilor în 2023.

Luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a anunțat că, în 2023, România s-ar putea să înregistreze o creștere economică de doar 2% din PIB și nu de aproape 3% așa cum a anticipat anterior. Instituția guvernamentală a revizuit în scădere și creșterea economică pentru 2024, la 3,4% din PIB.

Rezultatele mai slabe din agricultură sunt una dintre cauze. Alexandru Nazare spune că prognoza Comisiei Naţionale de Strategie i se pare „extrem de îngrijorătoare”.

Nazare avertizează că PNL nu va mai accepta noi majorări de taxe și nici renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor.

Dacă datoria publică mai crește cu încă 6 procente, riscăm înghețarea salariilor și a pensiilor

Fostul ministru liberal al Finanțelor în Guvernul Florin Cîțu, Alexandru Nazare, atrage atenția că starea financiară a țării se înrăutățește și din alte două motive: deficitul bugetar în creștere și datoria publică tot mai mare.

În acest moment, datoria publică este de aproape 49% din PIB, dar statul se împrumută permanent, cu 51.000 de euro pe minut, după cum a arătat recent Europa Liberă.

Senatorul Alexandru Nazare averizează că, dacă datoria publică va depăși 55% din PIB, atunci se poate ajunge la înghețarea salariilor și a pensiilor: „Dacă trecem de 55% din PIB și după aceea de 60%, pactul fiscal actual prevede anumite temporizări legate de creștere a salariilor, de creștere a pensiilor și, în speță, niște obligații legate de returnarea mai rapidă a datoriei publice”, subliniază senatorul PNL.

Pactul Fiscal reprezintă suma regulilor Uniunii Europene din Tratatul privind stabilitatea fiscală și bugetară. Pactul a fost asumat și de România, ca stat membru al Uniunii.

Chiar și în aceste condiții, Senatul a votat marți, 14 noiembrie, legea pensiilor publice care prevede o creștere a acestor venituri în 2024, cu 40%, în medie.

Luni, 20 noiembrie, Camera Deputaților va da votul final.

Uniunea Salvați România a reclamat că aleșii puterii au votat legea fără dezbateri publice.

PSD și PNL își asumă majorarea pensiilor în 2024, în medie cu 40%, deși ministrul liberal al Finanțelor a explicat că nu există bani pentru o astfel de creștere.

Marcel Boloș a avizat proiectul de lege, dar a scris cu stiloul sub semnătura sa de pe proiect că acceptă decizia de majorare doar dacă Guvernul va găsi sumele necesare și dacă își asumă creșterea deficitului bugetar pentru următorii ani.

Interviul integral poate fi urmărit AICI. 

Raluca Dan