6 C
București
vineri, 19 aprilie 2024 - 6:31
No menu items!

Alertă medicală în Europa. Salmonella și Campylobacter nu mai răspund la antibiotice

spot_img

Alarma privind rezistența la antibiotice continuă în Europa. În prezent, bacteriile precum Salmonella și Campylobacter nu mai răspund la medicamentele antimicrobiene utilizate în mod obișnuit, atât la oameni, cât și la animale.

Potrivit unui raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), rezistența simultană la mai multe medicamente la om a fost, în general, constatată la niveluri scăzute, cu excepția câtorva tipuri, cum ar fi Salmonella și Campylobacter, în multe țări din regiunea europeană.

„Rezistența la antibiotice, care afectează oamenii, animalele și mediul înconjurător, este una dintre cele mai grave amenințări cu care ne confruntăm la nivel mondial”, spun Mike Catchpole și Carlos Das Neves, directori științifici ai ECDC și, respectiv, EFSA, se arată pe site-ul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Cu toate acestea, au existat tendințe încurajatoare în mai multe țări: s-a constatat că un procent tot mai mare de bacterii provenite de la animale destinate producției de alimente este sensibil la toate antimicrobienele testate.

În plus, prevalența beta-lactamazelor cu spectru extins (Esbl) și a beta-lactamazelor producătoare de E. coli (AmpC) (enzime care conferă bacteriilor capacitatea de a rezista la acțiunea diferitelor antibiotice) este în scădere, raportează cele două autorități.

Salmonella, rezistentă la ampicilină și tetraciclină

O scădere a rezistenței Salmonella la ampicilină și tetraciclină la om a fost, de asemenea, observată în mai multe țări între 2013 și 2021. Datele arată, de asemenea, o tendință de scădere a rezistenței Campylobacter jejuni la eritromicină la oameni și la găini. Acest antibiotic este esențial pentru tratamentul campilobacteriozei.

Raportul arată, totuși, o tendință de creștere a rezistenței S. Enteritidis și C. jejuni la ciprofloxacină la om, microorganismele care provoacă cele mai multe cazuri de salmoneloză și campilobacterioză.

Tendințe similare au fost observate pentru Campylobacter jejuni de la pui între 2009 și 2020, rezistența la ciprofloxacină crescând în mai multe țări. Nivelul de rezistență la ciprofloxacină la Campylobacter este acum atât de ridicat, notează raportul, încât acest antibiotic nu mai poate fi recomandat pentru tratamentul infecțiilor grave la om.

Prin urmare, ECDC și EFSA avertizează că episoadele de rezistență la aceste produse „trebuie monitorizate și investigate”.

                                                                                                                    Adina Silav