Aflatoxina lovește în consum: Doi din zece români au renunțat la lapte

Aflatoxina lovește în consum: Doi din zece români au renunțat la lapte
foto: infois.ro
Aflatoxina lovește în consum: Doi din zece români au renunțat la lapte
foto: infois.ro

Cel mai recent scandal alimentar de pe piața românească – cel al laptelui suspectat de contaminare cu aflatoxină – a zdruncinat încrederea consumatorilor în acest produs, astfel că aceasta a scăzut cu 60%. Doi din cinci consumatori au declarat, în cadrul unui studiu efectuat de compania Rogalski Grigoriu Public Relations, că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână.

Deși a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu știu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț.

Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat că, în ultima săptămână, nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au cumpărat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) și alte surse informale (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3843 de persoane.

Mai viral decât ”carnea de cal”

La fel ca în cazul cărnii de cal greșit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor: 85% au declarat că, în ultima săptămână, au discutat cu cei apropiați despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) și colegi (17%). Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maximum 5) atins după doar 7 zile de expunere media.

Acest scor a fost evaluat de  consultanții Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate și de creșterea de 25 de ori a nivelului de interes față de cuvântul “aflatoxină”, măsurat de motorul de căutare Google în luna martie față de luna februarie 2013.

Conținutul media generat după anunțul autorităţilor, de săptămâna trecută, potrivit căruia au fost retrase loturi de lapte suspectat a fi contaminat cu aflatoxină, a totalizat, conform datelor agenţiei de monitorizare Media Image Group, un număr de 26 de ore de antenă TV în doar o săptămână, spre deosebire de criza cărnii de cal care a general 25 de ore de antenă TV în 6 săptămâni. În radio, conform aceleiași monitorizări, subiectul a cumulat 78 de minute, iar în presa scrisă o suprafață echivalentă cu 26 de pagini de ziar de format tabloid.

Interes online crescut

Conform  datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariții (știri și comentarii) la care au fost potențial expuși 3,3 milioane de oameni. Subiectul a avut un vârf de apariții în presa online în data de 13 martie 2013, când a fost destituită conducerea ANSVSA, în timp ce în social media a avut două perioade mai intense: pe 7 martie 2013, când au apărut primele știri despre laptele contaminat, și pe 11 martie 2013, când a fost anunțat al doilea lot de lapte retras.

Interesul pe Facebook s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă și fermă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților.

Subiectul laptelui contaminat a generat neîncredere pe fondul unei comunicări vizibile, însă puțin convingătoare din partea autorităților care monitorizează siguranța alimentară. Acest lucru arată că transparența comunicării este vitală în gestionarea situațiilor de criză și că reflexul de comunicare publică trebuie întotdeauna dublat de cel al gândirii strategice, care permite identificarea și articularea celor mai convingătoare mesaje” a declarat Eliza Rogalski, partener fondator Rogalski Grigoriu Public Relations.

 Cosmina Croitoru

 

 

NICIUN COMENTARIU