sâmbătă, 31 octombrie 2020 - 1:10

Aduceți economiști în structurile de securitate! Nu viceversa!

Cutremur puternic de 6,6 grade Richter, resimțit în Turcia și Grecia. Clădiri întregi s-au dărâmat

Un cutremur puternic, de 6,6 pe scala Richter, a avut loc vineri în largul Insulei Samos, la Marea Egee, şi a fost resimţit până...

Sondaj IMAS: Creștere semnificativă pentru USR-PLUS, scădere pentru PNL. Și PSD este în urcare

Alianța USR Plus înregistrează o creștere de 3 puncte procentuale în sondajul realizat de IMAS la comanda Europa FM în octombrie. 20,4% ar fi scorul Alianței...

Cristoiu: Patriarhul Daniel – o nouă victimă a tandemului SRI-CNSAS

Jurnalistul Ion Cristoiu avertizează, pe cristoiublog.ro, că personalităţile incomode pentru regimul Iohannis sunt pedepsite cu ajutorul CNSAS, o nouă armă politică, folosită făţiş, cu...

Efect de bumerang. Mesajul lui Iohannis la 5 ani de Colectiv a stârnit furia fanilor pe Facebook

Pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis a fost luată cu asalt de urmăritori după ce a fost postat un mesaj pentru comemorarea victimelor...

Vlad Barleanu

  • Vlad Bârleanu

     

Președintele Iohannis a declanșat prima dezbatere majoră de pe scena politică a acestui început de an pe 6 ianuarie, când a susținut ideea ca procurorul general să facă parte, de drept, din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Nu voi intra în dezbaterea despre oportunitatea intrării șefului procurorilor într-un organism al puterii executive și nici despre posibilitatea ca instituții ale puterii judecătorești să aibă drept de iniţiativă legislativă, așa cum a propus tot domnul Iohannis.

Este însă un bun prilej pentru a remarca faptul că în CSAT nu există niciun specialist în politici monetare, într-un moment în care, în Europa, se poartă un război valutar cu efecte directe asupra României, și că, în general, sunt prea puțini oameni cu pregătire economică.

Potrivit legii, membrii CSAT sunt: ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul de externe, ministrul justiţiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor, directorii SRI și SIE, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

Miniștrii economiei și finanțelor sunt, teoretic, specialiști în gestionarea companiilor de stat, politici economice și, respectiv, în domeniul financiar. Politica monetară este în sarcina Băncii Naționale a României.

Riscurile economice la adresa securității naționale sunt în creștere, fie direct, fie complementar cu alte tipuri de amenințări. Un tablou sumar la zi:

  • haosul de pe piețele valutare declanșat de decizia Băncii Naționale a Elveției de a renunța la plafonul de 1,20 pentru cursul euro/franc; efectele directe asupra situației a minimum 75.000 de familii din România și asupra sistemului bancar;
  • intenția Băncii Centrale Europene de a trece la o politică de relaxare cantitativă / quantitative easing (QE), adică să dea drumul la tiparniță și să achiziționeze titluri de stat, cu scopul de a da un impuls economiei Zonei Euro și de a evita deflația. Mecanismul, care va fi aprobat probabil pe 22 ianuarie, va duce la devalorizarea euro;
  • intenția Federal Reserve de a crește dobânzile și de a renunța la QE, fapt care ar putea duce la creșterea valorii dolarului și la fluxuri necontrolate de capital dinspre piețele emergente spre SUA;
  • alegerile din Grecia, pe 25 ianuarie, cu șanse mari de câștig pentru Syriza, partidul care are în program renunțarea la programul de bail-out, ipoteză care ar duce la o nouă criză majoră în Zona Euro;
  • continuarea crizei din Ucraina, cu toate consecințele – embargouri reciproce, recesiune economică în Rusia și în statele dependente economic de Rusia, reticența piețelor.

Ipoteza deschiderii CSAT către procurori poate să ofere viziunea unei deschideri mai largi, către persoane și instituții relevante pentru temele amintite – BNR, institute de cercetare economică, patronate, Academie. Adică oameni care ar putea da, fie ca membri de drept, fie ca invitați sau consultanți, informații și viziuni rapide despre ce se întâmplă în jurul României. Care ar putea ”detecta la timp simptomele ce pot indica improbabilul înainte ca acesta să devină inevitabil”, după cum afirma recent chiar unul dintre membrii CSAT, George Maior.

Pentru că riscurile se manifestă și mai rapid – decizia unui guvernator de la Berna a dus la creșterea cursului la orice casă de schimb valutar de cartier, din orice oraș al României, în câteva minute, cu efecte potențiale în tensiuni sociale și în instabilitatea sistemului bancar.

La ”panoul de comandă” este nevoie de oameni cu viziune economică globală, iar partenerul strategic SUA este un bun exemplu.

Pe 9 ianuarie, Casa Albă a anunțat că noul director adjunct al CIA va fi David  Cohen, care vine din poziția de vice-ministru al Finanțelor (Treasury Department), unde a fost responsabil de zona de intelligence legată de terorism și piețe financiare.

Potrivit publicației Washington Post, Cohen a fost ”architectul” strategiei administrației Obama de a impune sancțiuni economice la adresa Rusiei și Iranului și de a întrerupe fluxurile de bani către grupurile teroriste. Devalorizarea masivă a menedelor din Rusia și din Iran reflectă măsura succesului programului de sancțiuni.

Cohen nu a lucrat niciodată într-o structură de informații. Alegerea lui pentru postul din CIA arată modul în care Departamentul s-a transformat dintr-un minister creat în secolul al XVIII-lea pentru a strânge impozite într-un organism cu un rol major în chestiuni de securitate. Mutarea se produce într-un moment în care situația din Ucraina devine tot mai volatilă, iar riscurile de atacuri teroriste puse la cale de islamiști antrenați în Siria devin din ce în ce mai mari.

Într-o analiză în publicația Exploring Geopolitics, Padraig Carmody, profesor la Trinity College Dublin, afirmă că SUA și-a rafinat capacitatea de a folosi instrumente de putere ne-teritoriale, chiar dacă statutul de hegemonie îi este contestat pe mai multe continente.

În contextul conflictului din Ucraina, Visa și Mastercard și-au suspendat imediat operațiunile din Crimeea, după anexarea de către Federația Rusă, pentru a se supune regimului de sancțiuni decis la Washington. Mai mult, economiile naționale au devenit mai integrate, capitalurile trans-naționale sunt foarte mobile, iar orice conflict armat duce la fuga capitalurilor. Astfel, capitalurile trans-naționale au ajuns un actor geopolitic în sine, care, de exemplu, pun presiune asupra lui Putin, mai mult decât SUA și UE.

Nu știm dacă aceste tendințe sunt înțelese la adevărata dimensiune în CSAT. Putem doar spera că nivelul este mult superior celui din Comisia Finanțe Bănci a Camerei Deputaților, ai cărei deputați cred că paritatea franc-leu poate fi decisă la București.

Cifrele pandemiei. Măsurile anti-Covid au făcut mai multe victime decât virusul

Concentrarea resurselor financiare și medicale aproape exclusiv pentru combaterea pandemiei de Coronavirus, dar și panica indusă de retorica guvernamentală și de mass-media care a...

Ce ar putea fi de fapt COVID? Scenariu sumbru al medicilor, după ce un ieșean s-a infectat de trei ori

Un ieșean s-a infectat cu Covid-19 a treia oară, iar medicii încep să ia în calcul un scenariu care dă fiori: noul coronavirus ar...

Parisul, paralizat de mii de parizieni care au ieșit din oraș cu mașinile, de frica lockdown. VIDEO

Capitala Franței a fost paralizată joi noaptea de sute de mașini cu care parizienii au ieșit din oraș pentru a nu fi prinși de...

Franța și Germania au intrat în blocaj pentru o lună. Parlamentul spaniol a aprobat urgența sanitară pentru șase luni

Noile măsuri sunt cele mai dure din primăvară și urmează restricțiilor din Spania și Italia, menite să reducă răspândirea virusului și să ușureze tensiunea...

Lider PNL din Timișoara: Am obosit de Iohannis. Urăsc trădătorii

Fostul consilier personal al ex-primarului Timișoarei, Nicolae Robu, a postat pe Facebook un mesaj acid la adrea partidului și al lui Klaus Iohannis.  Directorul Pieţe...