Adevărata poveste a copilului fotografiat mort pe o plajă din Turcia

Tatăl micuțului Aylan Kurdi – a cărui fotografie a impresionat o lume întreagă și a stârnit un val imens de simpatie pentru refugiați – trăia și lucra la Istanbul. Mai mult, un pasager al bărcii la bordul căreia s-a aflat familia Kurdi și care s-a răsturnat, a susținut că Abdullah Kurdi se ocupa, de fapt, cu traficul de imigranți, relatează Daily Mail.

Potrivit jurnaliștilor britanici, imaginea trupului micuțului Aylan Kurdi, așezat cu fața în jos în nisipul unei plaje turistice din Turcia, a bântuit conștiința colectivă a lumii și a stârnit un imens val de simpatie pentru refugiații care fug de baia de sânge din Siria, sfâșiată de război.

În cele zece zile care au urmat publicării fotografiei copilului de doar trei ani înecat în Marea Egee, a luat naștere o mișcare de masă fără precedent: zecile de mii de imigranți care au intrat în Europa au început să fie primiți cu bucurie și căldură pe “pământul făgăduinței”.

Dar, odată ce emoția a scăzut în intensitate, întrebările au început să apară – nu doar în privința statutului multora dintre cei nou-veniți în Europa, ci și în privința familiei Kurdi.

Jurnaliștii Daily Mail au stat de vorbă cu oameni care i-au cunoscut pe membrii familiei Kurdi de când aceștia au ajuns din Siria în Turcia. Povestea lor este plină de greutăți și de lipsuri și, evident, nu este deloc una fericită.

Dar, odată ce familia Kurdi s-a stabilit în Turcia cu aproape un an în urmă, ar putea să mai fie considerată ca având statutul de refugiat, ca și alte familii care s-au adăpostit până acum în corturi pline de praf , la marginea vreunui oraș? În plus, mai poate fi justificată decizia lui Abdullah Kurdi de a risca viețile tuturor membrilor familiei sale într-o traversare periculoasă a mării către Europa – ceva ce a promis să nu facă niciodată?

Daily Mail mai arată că familia Kurdi a părăsit Damascul (capitala Siriei), în 2011, după ce casa i-a fost bombardată. Atunci, Abdullah Kurdi – care susține că a fost și torturat de reprezentanții regimului al-Assad  – s-a mutat, împreună cu soția și fiul cel mare, în orașul Kobane (cu o populație majoritar kurdă), aproape de graniția cu Turcia. În anul următor, s-a născut Aylan. Traiul nu le-a fost deloc ușor, astfel că, în iarna anului 2012, Abdullah a luat decizia de a-și schimba viața. A călătorit singur la Istanbul, unde a a început să lucreze într-un atelier de îmbrăcăminte pentru femeile musulmane.

În noiembrie 2013, bărbatul a reușit să-și aducă și familia la Istanbul, unde a și închiriat o casă. Asta, și cu sprijinul financiar al surorii sale, stabilită în Canada.

Abdullah Kurdi a susținut că, în vara anului trecut, a decis să emigreze și el în Canada, pentru că, în Turcia, copiii săi nu ar fi putut avea acces la educație, “fiind discriminați, ca refugiați sirieni de origine kurdă”. El a mai arătat că a decis să apeleze la traficanți de persoane, pentru că cererea sa de acordare a rezidenței în Canada ar fi fost respinsă.

Un purtător de cuvânt al Guvernului canadian a negat însă că ar fi existat vreodată o astfel de cerere din partea lui Abdullah Kurdi.

La rândul lui, Abdullah Kurdi a negat acuzațiile potrivit cărora s-ar fi ocupat, de fapt, de traficul de imigranți și ar fi condus barca care s-a răsturnat în apropiere de Bodrum. El a arătat că nu știe de ce există aceste acuzații, deși o irakiancă, mama a doi dintre copiii care au murit înecați în urma accidentului, a declarat că Abdullah Kurdi a negociat prețul plătit de familia sa pentru a traversa Marea Egee, fiind de acord chiar să le facă o reducere.

NICIUN COMENTARIU