11.7 C
București
luni, 25 octombrie 2021 - 17:00

Abuz al DNA la Constanţa. Poliţişti arestaţi după ce ar fi agresat un anchetator sub acoperire care i-a provocat

spot_img

Abuz al DNA la Constanţa

Trei poliţişti de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog (BCCOA) Constanţa au fost arestaţi pentru 29 de zile după ce ar fi agresat un poliţist DNA care i-a provocat. Surse judiciare susţin că ancheta care-i vizează pe poliţiştii de la BCCO este nu doar abuzivă, ci reprezintă, de fapt, o răfuială personală a agentului sub acoperire.

Astfel, potrivit surselor citate, anchetatorul ar fi încercat să realizeze un flagrant şi le-ar fi spus celor trei că este traficant de droguri. Pentru a fi şi mai convingător, el a insistat să le dea mită. Drept răspuns, poliţiştii l-ar fi încătuşat şi l-ar fi lovit.

Urmarea: cei trei poliţişti  – Bogdan Mircea Teodorescu, Dragoş Emil Petcu şi Vlad Ştefan Zaharia – au fost audiaţi de procurorii Parchetului General, care au propus arestarea preventivă sub acuzaţiile de lovire şi lipsire de libertate. Sâmbătă, Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea procurorilor, astfel că poliţiştii au ajuns după gratii pentru 29 de zile.

Decizia instanţei poate fi atacată la Curtea Supremă.

Dispunerea reţinerii şi a arestării preventive în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât cei trei poliţişti sunt acuzaţi de lovire şi lipsire de libertate, susţin specialişti în Drept Penal consultaţi de Sursa Zilei. În primul rând, actele medicale pe care agentul DNA le-a prezentat arată că acesta ar avea nevoie de doar opt zile de îngrijiri medicale. Ori, potrivit articolului 180 din Codul Penal, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. Fapta devine agravantă şi implică o pedeapsă de până la doi ani de închisoare dacă leziunile suferite necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale. Iar pentru o faptă pedepsită cu maximum 3 luni de închisoare sau cu amendă, nu poţi impune reţinerea sau arestarea preventivă. Cu atât mai puţin în acest caz.

Pe de altă parte, acuzaţia de lipsire de libertate nu se justifică în condiţiile în care agentul sub acoperire a fost eliberat după ce flagrantul pus la cale de el a fost un evident eşec şi şi-a declinat identitatea, au adăugat sursele citate. “În mod normal, un anchetator sub acoperire ar trebui să-şi asume eşecul flagrantului şi, implicit, o astfel de reacţie a poliţiştilor pe care-i provoacă”, au conchis aceleaşi surse.

Andrei Tudor