vineri, 4 decembrie 2020 - 17:05

40% din români nu ştiu ce este acela un psiholog

Profilul „cârtiței” de la „Operațiuni Speciale” Brașov

Surse judiciare creionează pentru STIRIPESURSE profilul ofițerului Emanoil Mirică, care se pare că era șeful Biroului de Operațiuni Speciale, din cadrul Direcției de Operațiuni...

Cercetătorii redau vederea pierdută la șoareci, printr-o intervenție genetică de reîntinerire a celulelor

Își amintesc celulele vechi și deteriorate cum era să fii tânăr? O echipă de cercetători de la Harvard afirmă că a reprogramat neuronii în...

Iohannis îndeamnă românii să meargă la urne indicându-le să voteze PNL

Președintele Klaus Iohannis încalcă din nou prevederile constituționale și se situează în afara poziției de arbitru pe scena politică, făcând campanie și îndemnând electoratul...

Sinucidere la ATI: un pacient cu covid și-a luat viața, spânzurându-se

Un bărbat infectat cu Covid 19 s-a spânzurat într-un salon ATI al Spitalului Județean din Galați, cazul fiind investigat de poliție pentru infracțiunea de...

Colegiul Psihologilor cere ca accesul pacienţilor la serviciile psihologice să fie uşurat. Ei cer şi decontarea consultaţiilor de către CNAS.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) refuză accesul pacienţilor români la serviciile psihologice, se afirmă într-un comunicat al Colegiul Psihologilor din România. Aceasta pentru faptul că acest tip de servicii medicale nu este se regăseşte în Contractul-cadru şi, prin urmare, nu poate fi decontat de CNAS, instituţie care gestionează fondurile publice din sistem.

În acest moment, pacienţii români pot apela la serviciile de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică sau logopedie doar dacă scot bani din buzunar, întrucât CNAS nu încheie contracte cu cabinetele psihologilor.

Reprezentanţii breslei susţin că aproximativ 40% din populaţia României aflată în mediul rural nu a beneficiat niciodată de o evaluare psihologică clinică şi nu ştie ce este acela un psiholog.

Psihologii lansează acest semnal de alarmă în contextul discuţiilor pe marginea proiectului noii Legi a sănătăţii. “Solicităm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să recunoască și să introducă în Contractul-cadru serviciile psihologice. Traversăm o perioadă de criză economică în care depresia şi alte afecțiuni psihogene au devenit o problemă de sănătate publică. În aceste condiții, este extrem de necesar ca pacienții să aibă acces direct la servicii psihologice de diagnosticare şi recuperare prin decontare directă cu casele de asigurări. Avem nevoie de un program național de asistență psihologică a populației”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Aniței, președintele Colegiului Psihologilor din România.

Specialiştii susţin că situația asistenței psihologice este la fel de dificilă și în spitale. “În prezent, la nivelul întregii țări există un deficit de aproximativ 600 de posturi de psiholog în spitale. Posturile respective sunt prevăzute în organigramă, însă managerii nu le scot la concurs, motivul fiind lipsa fondurilor”, se spune în comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, în prezent, în sistemul de sănătate sunt angajați circa 800 de psihologi.

Studiile spun că 20% dintre români se confruntă cu tulburări psihice, iar dintre aceştia jumătate sunt depresivi. Un studiu al Ligii Române de Sănătate Mintală arată că depresia este mai frecventă decât diabetul la noi în tara.

La nivel mondial există între 120-200 de milioane de persoane care suferă de această boală, adică 3% din populaţia de pe glob.

În 2020, se apreciază că diagnosticul de depresie va ajunge al doilea, după bolile cardiovasculare, OMS recomandând ca terapie de primă linie psihoterapia.

În aceste condiţii, în majoritatea statelor civilizate psihologii clinicieni şi psihologii specializaţi în psihoterapie sunt din ce in ce mai solicitaţi, activitatea lor profesională fiind utilă societăţii. Studiile de specialitate indică tendinţe de creştere a frecvenţei tulburărilor depresive şi a tentativelor de suicid, a cazurilor de violenţă domestică, a consumului de droguri şi alcool.

În 2011, potrivit datelor Institutului Național de Medicină Legală, au fost înregistrate 2 784 sinucideri în întreaga țară, având o medie de aproape opt sinucideri pe zi. (Dana Şerb)

Germania și Huawei: câtă încredere și cât control?

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Strategia germană privind rolul concernului tehnologic chinez Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G, pare să se apropie de forma finală. Ministrul federal de...

Duel de mahala între Ponta și Cioloș. VIDEO

Cei doi candidați la alegerile parlamentare Victor Ponta și Dacian Cioloș, lideri ai partidelor Pro România și USR-PLUS, foști premieri ai României, au avut...

OMS ia în calcul „certificarea electronică” a vaccinării

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă statelor să elibereze „pașapoarte de imunitate” pentru cei care și-au revenit din COVID-19, dar investighează perspectivele utilizării certificatelor...

Judecătorul Bogdan Mateescu, noul șef al CSM

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac în funcția de vicepreședinte. Judecătorul Bogdan...

Iohannis le-a întors spatele magistraților, după ce a ținut un discurs politic la ședința CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a folosit, joi, aula Facultății de Drept pe post de tribună politică, fără a rata momentul de discursuri de campanie electorală,...