Șeful bancherilor critică dur scăderea comisioanelor interbancare. Ce motive găsește președintele ARB

florin danescu arb

Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a criticat dur măsura de reducere a comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, afirmând că decizia  loveşte în cei care finanţează majoritar economia, respective băncile, şi frânează recuperarea decalajelor.

“Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. A sprijini jucătorii dintr-o economie nu înseamnă să încerci în momentul de dezvoltare a României, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de cei ai României şi dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate”, a afirmat miercuri Dănescu la o conferinţă pe tema cardurilor bancare.

El a comentat o ştire potrivit căreia reducerea comisioanelor de interchange este o veste bună pentru clienţii băncilor, spunând că un flux economic este format din toţi jucătorii şi nu poate fi o veste bună pentru o parte din acest flux şi o veste proastă pentru alta, vestea bună fiind în final pentru comercianţi.

Totodată, a exprimat poziţia ARB, care apreciază că trebuie menţinută capacitatea instituţiilor de credit pentru a continua investiţiile în infrastructură, pentru creşterea gradului de penetrare a plăţilor electronice, care în România este de 6%, faţă de media europeană de 30%.

“Deci vorbim de 6%, dar după timpul alocat acestui subiect, parcă vorbim de 90%”, a spus Dănescu. De asemenea, reprezentantul instituţiilor de credit afirmă că mesajul potrivit căruia băncile au resurse şi pot susţine această modificare legislativă nu mai este de actualitate.

“Suma acestor mesaje a devenit atât de mare încât impactul asupra investitorilor şi a celor care finanţează o piaţă în proporţie de 95% (băncile – n.r.) a devenit semnificativ. Pe de o parte mesajul către acţionari «avem nevoie de voi, trebuie să participaţi mai mult» şi, pe de altă parte, «o să vă decidem noi politica, modelele de business, modelele operaţionale» e o discuţie care nu are cum să ţină de piaţa liberă”, a menţionat oficialul ARB.

Membrii asociaţiei consideră că implementarea măsurilor pe care le vizează directiva europeană privind reducerea comisioanelor interbancare ar trebui realizată în România odată cu statele europene sau chiar mai târziu, până în prezent doar două ţări aplicând reglementările, respectiv Ungaria şi Polonia.

De asemenea, aceştia apreciază că reducerea ar trebui aplicată în tranşe, nu “atât de abrupt”.

“Se vorbeşte tot mai des de viitorul luminos al cardurilor, se spune «este atât de luminos încât trebuie să ne punem ochelari de soare». Cu astfel de demersuri, eu cred că ne uităm la card şi trebuie să ne punem ochelari de vedere, cu foarte multe dioptrii”, a concluzionat Dănescu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat marţi că aceste comisioane de utilizare a cardurilor bancare sunt excesive, iar plafonarea de la 1-1,2% la 0,2-0,3% s-ar putea face mai devreme în România decât la nivel UE, unde Parlamentul European va aproba un regulament până la finele anului.

Guvernul vrea în continuare limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau de amânare.

Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.

România este statul European cu cele mai mari comisioane bancare, multe instituții de credit fiind acționate în instanță pentru aplicarea unor taxe considerate aberante în statele din Vest. Cât privește finanțarea economiei, băncile nu mai sunt de multă vreme principalul finanțator, blocarea creditării mediului privat stârnind chiar îngrijorarea Comisiei Europene.

C.C.

NICIUN COMENTARIU