12.9 C
București
duminică, 17 octombrie 2021 - 18:44

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi: Au existat încercări de a limita eficiența investigațiilor DNA

spot_img

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, marți, la Bruxelles, că au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor DNA, dar cele mai multe au eșuat mai ales datorită reacțiilor instituțiilor europene

Kovesi_steaguri_SZ

Dezbaterea, organizată de Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, pe tema MCV care funcționează pentru România și Bulgaria, i-a avut ca invitați atât pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, cât și pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Cei doi oficiali au vorbit despre progresele justiției din ultimii 7-8 ani, dar și despre sistemul care s-a opus schimbărilor aduse de lupta anticorupție.

Ofensiva susținută a DNA a avut efecte semnificative și a atras reacții puternice, atât din partea clasei politice, cât și a societății civile și a observatorilor externi. Investigațiile efectuate au fost primite cu speranță și încredere de către societate, dar nu este mai puțin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni din toate partidele și din oameni de afaceri, care se simte amenințat și care încearcă să își mențină controlul asupra resurselor publice. Au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor, prin inițiative de modificare a legislației anticorupție, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri abrupte de demitere a unor procurori cu funcții de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție.

Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA

Laura Codruța Kovesi a adăugat că cele mai multe dintre aceste încercări au eșuat, iar luările publice de poziție ale CE, PE ori reprezentanților ambasadelor de la București au contribuit esențial la retragerea de pe agendă a unor astfel propuneri și au oferit încredere societății civile românești pentru a reacționa ferm față de asemenea tentative. Astfel, a susținut șefa DNA, rolul MCV a fost și este indiscutabil, pentru că în lipsa unui asemenea mecanism, reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o.

Kovesi a subliniat că, pentru România, corupția a reprezentat o problemă sistemică, fiind dezvoltat în timp un sistem de legături între politicieni, oameni de afaceri și funcționari publici care au acționt concertat pentru fraudarea resurselor publice. Raportându-se la cifre, șefa DNA a spus că doar în 2014, procurorii instituției au cerut Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri, din care una înaintată PE, fiind cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați într-un an.

Kovesi a citat și sondajele sociologice recente, care arată că DNA este instituția din sistemul judiciar care beneficiază de cea mai mare încredere.

Din perspectiva noastră, câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Creșterea încrederii cetățenilor în DNA a avut drept consecință faptul că numărul persoanelor care au denunțat infracțiuni de corupție în 2014 a crescut cu 75% față de anul 2013, ceea ce confirmă o modificare de mentalitate cu privire la acceptabilitatea socială a acestui fenomen.

Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA

Potrivit acesteia, în Raportul anticorupție al UE, publicat în februarie 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Kovesi a mai precizat că pedepsirea funcționarilor corupți nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate și înlăturate riscurile și vulnerabilitățile care conduc la comiterea faptelor de corupție.

M. Nedelcu