3.9 C
București
marți, 7 decembrie 2021 - 21:10
No menu items!

Ședința CCR în care se decide imunitatea președintelui României. UPDATE

spot_img

Curtea Constituțională a României va lua, joi, o decizie istorică privind imunitatea președintelui

Basescu_Zegrean

UPDATE.

Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a senatoarei PSD Gabriela Firea, în legătură cu imunitatea șefului statului, ridicată în cadrul procesului în care aceasta a contestat decizia Parchetului General de suspendare a anchetării lui Traian Băsescu pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

Curtea a reținut că dispozițiile art. 312, alin 2 din Codul de procedură penală sunt incidente și în cazul urmăririi penale declanșate împotriva persoanei care ocupă funcția de președinte al României, impedimentul legal temporar care determină acest lucru fiind imunitatea acestuia.

ÎCCJ ceruse Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la suspendarea unei urmăriri penale a președintelui din cauza imunității de care dispune.

Cred că este de domeniul excepției ca o dispoziție de drept public, cum e procesul penal, se aplică tuturor persoanelor, indiferent de calitate, cu excepția în care se prevede expres o derogare. Modul în care e construită excepția de neconstituționalitate, rezultă că în realitate, nu articolul 312 alin 2 din Codul de Procedură Penală este realmente criticat, ci interpretarea pe care procurorul în cauza concretă a dat-o impedimentului legal temporar care împiedică exercitarea penală și care în cauza concreta este imunitatea președintelui republicii.

– De fapt autorul excepției cred că solicită curții o interpretarea a acestor dispoziții a art. 84, aliniatul 2, din Constituție.

– Susține autorul excepției că interpretarea pe care procurorul a dat-o acestor dispoziții legale este neconstituțională, o dată pentru că apreciază că textul este insuficient de clar și își permite să facă o interpretare.

– Prin urmare, dacă procurorul și-a permis a constata că există o dificultate de interpretare a acestui text datorată modului în care e reglementat, nu a făcut decât să se asocieze unor ilustre nume de drept constituțional. De altfel, în aplicarea legii era obligat să interpreteze pentru a nu lăsa cauza nesoluționată.

– Am procedat la lectura actelor CCR invocate de autorul excepției și am constatat că în toate acestea, CCR s-a preocupat doar de imunitatea de drept material, dacă anumite fapte și manifestări concrete s-au înscris sau nu în execitarea mandatului președintelui republicii, și dacă acestea cad sub imunitatea de drept material, sau imunitatea acestuia. Și de fiecare dată, CCR a decis că acestea se înscriu.

– CCR nu avea cum să decidă asupra imunității de procedură. Sigur că imunitatea președintelui funcționează ca un tot unitar. Imunitatea coexistă, atât cea materială, cât și cea de procedură.

– Trimiterea la alin. 1 e justitificată pentru că legiuitorul constituant a imaginat aceeași imunitate de drept material pentru președinte și parlamentari, cu anumite specificități în cazul președintelui. Netrimiterea și la alin. 2 al art. 72 care reglementează imunitatea de procedură a parlamentarilor nu duce  la concluzia autorului excepției, ca președintele este exclus de la imunitatea de procedură, ci duce doar ca autorul constituțional a imaginat alte drepturi și nu identice ca cele ale parlamentarilor.

– A admite poziția autorului excepției e absurdă. Ne putem imagina că parlamentarii beneficiază de imunitate și cea mai înaltă funcție în stat nu.

– Cred că aceasta disociere pe care procurorul o face între iresponsabilitate și inviolabilitate, între imunitate materială și de procedură este un aspect constituțional al dreptului constituțional. Imunitatea are aceste două paliere care coexistă,nu e invenția procurorului. Procurorul nu a făcut altceva decât să dea concretețe într-o cauză  anume, acestor chestiuni care au oarecum caracter elementar.

– Mulțumim, o să ne pronunțăm astăzi.

Totul a pornit de la o plângere formulată de senatorul PSD Gabriela Firea, care îl acuză pe Traian Băsescu de amenințare și șantaj și sesizarea acesteia că este o discriminare suspendarea urmăririi penale a președintelui din cauza imunității.

Gabriela Firea, membru al comisiei de anchetă în cazul Nana la momentul respectiv, a fost amenințată de Traian Băsescu într-o declarație publică a acestuia, făcută la Palatul Cotroceni: “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar, la Voluntari. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Traian Băsescu.