marți, 20 octombrie 2020 - 19:49

Şefii de stat şi de guvern vor analiza la Bruxelles scrutinul european

De ce s-a opărit PNL pe Streinu și Rafila?

Sorin Roșca Stănescu În fiecare zi, PNL oftează. Iar reprezentanții de frunte ai acestui partid le bat obrazul unor specialiști de marcă. Alexandru Rafila și...

Numărul școlilor în scenariul roșu a crescut vertiginos după organizarea alegerilor locale

Numărul școlilor intrate în scenariul roșu, în România, a crescut vertiginos chiar după organizarea alegerilor locale, fiind cu mult mai mare decât înaintea scrutinului. Ministerul...

Care este sloganul cu care PNL merge la alegerile parlamentare. Doar doi miniștri nu sunt pe liste

Sloganul sub care liberalii candidează la alegerile parlamentare este "Dezvoltăm România". Ludovic Orban a declarat, marţi, că alegerile parlamentare din 6 decembrie sunt decisive pentru...

Ministerul Muncii va completa legea pentru situația închiderii școlilor

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat că Guvernul va completa cadrul legal în situația închiderii școlilor. "Asa cum stiti, pun in practica ordonanta de urgenta...

La o zi după alegeri, Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodată

alegeri

Şefii de stat şi de guvern se reunesc marţi seara la Bruxelles pentru un tur de orizont consacrat în special unei analize a scrutinului european, marcat de sfidare sau respingere, în special în Franţa, unde extrema dreaptă a devenit prima forţă a ţării.

Preşedintele francez François Hollande a cerut luni Uniunii Europene să “se retragă acolo unde nu este necesară” pentru a fi eficientă, la o zi după un scor istoric obţinut de eurofobi la alegerile europene.

“Europa a devenit ilizibilă, sunt conştient de aceasta, îndepărtată, şi, pentru a spune tot, de neînţeles, chiar şi pentru state”, a declarat Hollande într-o intervenţie televizată.

Apreciind că “acest lucru nu poate să mai dureze” şi că UE trebuie să fie “simplă, clară pentru a eficientă”, el i-a cerut “să se retragă acolo unde nu este necesară”, fără alte precizări, informează Mediafax.

Triumful de duminică al Frontului Naţional în Franţa, clasat pe primul loc cu un scor istoric de 25,4 la sută, perceput drept un seism politic, a simbolizat o creştere puternică a extremei drepte şi a eurofobilor în UE, chiar dacă dreapta conservatoare păstrează cel mai mare număr de aleşi în Parlament.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul său că cel mai bun răspuns la această ascensiune a eurofobilor este o politică în favoarea locurilor de muncă.

“Este regretabil, dar acum este vorba despre a recuceri alegătorii”, a afirmat Merkel după victoria partidului său, duminică. “O politică de competitivitate, de creştere şi creare de locuri de muncă este cel mai bun răspuns la nemulţumire”.

“Crearea de locuri de muncă prin susţinerea companiilor”, a reafirmat Hollande. “Nu Europa ne cere să facem reforme. Pentru Franţa trebuie să le ducem la bun sfârşit”, a declarat el.

Cu privire la viitoarea Comisie Europeană, Merkel nu a promis că îl va susţine pe Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European (centru-dreapta), clasat pe primul loc, mulţumindu-se să salute “campania sa solidă”. Vor fi necesare “discuţii” pentru numirea unui nou preşedinte al Comisiei Europene, a anunţat cancelarul.

La o zi după alegerile la care s-au prezentat mai puţin de jumătate dintre alegători, Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodată.

Cu siguranţă, marile partide proeuropene rămân majoritare, dar au pierdut teren. Primul grup în ceea ce priveşte numărul de aleşi, PPE, care reuneşte partidele democrat-creştine şi de centru-dreapta, este creditat cu 213 locuri, respectiv cu 60 mai puţine decât în actuala legislatură.

Cu 190 de mandate, socialiştii şi social-democraţii pierd şase locuri, în special din cauza derutei francezilor şi spaniolilor şi nu evită naufragiul decât graţie scorului foarte bun obţinut de Partidul Democrat al lui Matteo Renzi în Italia.

Celelalte partide proeuropene sunt, de asemenea, în recul. Liberalii (64) pierd 19 locuri, Verzii (53) îşi limitează pierderile în pofida rezultatelor proaste obţinute de ecologişti în Franţa, dar pierd patru mandate.

Stânga radicală, care a mizat pe reînnoirea instituţiilor prezentând un candidat la preşedinţia Comisiei, îşi ameliorează uşor prezenţa în Parlament, graţie succesului listei Syriza în Grecia, care câştigă şapte mandate, totalizând 42.

Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritatea de 520 de locuri (din totalul de 751), dar sunt condamnate să se înţeleagă între ele pentru a guverna.

Şefii grupurilor din Parlamentul în exerciţiu se reunesc marţi dimineaţa pentru a elabora o strategie. Reprezentanţii partidelor proeuropene au început “negocierile pentru a avea o coaliţie în Parlament care să le fie prezentată şefilor de stat şi de guvern pentru a evita să le dea acestora mână liberă”, a mărturisit pentru AFP un oficial din cadrul Parlamentului European sub acoperirea anonimatului.

“Toţi au de pierdut în cazul în care Consiliul (care reprezintă statele) scoate iepurele din pălărie”, a declarat el.

Juncker şi candidatul socialiştilor, Martin Schulz, au avut întrevederi în noaptea de duminică spre luni, “dar acest lucru nu s-a derulat prea bine”, a declarat sursa citată.

Candidatul liberalilor, Guy Verhofstadt, a asigurat la rândul său că, “având în vedere diferenţa mică dintre creştin-democraţi şi socialişti, rolul de contrabalansare al liberalilor şi celor de centru se confirmă”.

În lipsa unei înţelegeri între aleşii proeuropeni, statele sunt tentate să îşi menţină prerogativele.

Premierul britanic, David Cameron, s-a arătat ostil posibilităţii ca Parlamentul să poată alege viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Întrebat luni dacă are un mesaj pentru Cameron, Juncker, considerat prea “federalist” de Londra, a răspuns sec: “Nu mă aşez în genunchi în faţa niciunui lider. Am câştigat alegerile”.

Fără îndoială că în secret, în spatele uşilor închise, şefii de stat şi de guvern vor discuta marţi seara despre posibilii candidaţi de compromis proveniţi din cadrul stângii liberale sau dreptei sociale.

Circulă mai multe nume, între care cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursă din cadrul Parlamentului European a vorbit despre posibilitatea de a-l numi pe Schulz la conducerea Comisiei şi pe Juncker la preşedinţia Consiliului, care reprezintă statele membre.

Tratatul de la Lisabona le recomandă liderilor europeni să desemneze preşedintele Comisiei “ţinând cont de rezultatele alegerilor europene”.

C.A.

De ce este ilegală instituirea obligativității de a purta masca în spații deschise

Hotărârea Comitetului Municipal pentru Situații de urgență București prin care se institutie obligativitatea purtării măștii și în spații publice deschise, precum și hotărârile similare...

Peste 500 de blocuri, dintre care 17 instituții, din Capitală au rămas fără apă caldă din cauza avariilor

Un număr total de 504 imobile din sectoarele 2, 3, 4 şi 6 nu au apă caldă, din cauza avariilor la reţeaua de termoficare,...

Un medic epidemiolog arată care este „Călcâiul lui Ahile” în lupta anti-Covid

Un medic specialist epidemiolog trece în revistă principalele motive care constituie un „călcâi al lui Ahile” în prevenirea și combaterea răspândirii coronavirusului. Mâncatul împreună, fără...

China „comunistă” are, în pandemie, mai mulți miliardari decât SUA

Niciodată nu a fost creată atâta bogăţie în China ca în 2020, în pofida unei pandemii care a devastat economia mondială, arată un clasament...

Loturi importante de autostradă, date în folosință în acest an

Şoferii ar putea circula până la finalul anului pe încă 58 de kilometri de autostradă în România, arata rapoartele din teren ale constructorilor, potrivit...