Val de proteste în mediul privat față de plata defalcată a TVA (split payment)

Un val de proteste a provocat în mediul privat proiectul legislativ de implementare a plății defalcate a TVA, prin metoda cunoscută sub numele de „split payment”.

După avertismentele lansate recent de reprezentantul unei companii de consultanță fiscală și de agenția PriceWaterhouseCoopers, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și un director al societății Ernst&Young (EY) susțin că noua metodă de plată a TVA (split payment) va fi în defavoarea mediului privat de afaceri.

CNIPMMR anunță că nu susține proiectul privind plata defalcată a TVA-ului, printre motivele respingerii acestui proiect numărându-se faptul că nu au fost analizate efectele asupra activității întreprinderilor mici și mijlocii și nu au fost respectate principiile fiscalității, se arată într-un comunicat al CNIPMMRâ.

Astfel, potrivit sursei citate, inițiatorul proiectului nu a aplicat testul IMM și nu a analizat efectele asupra activității întreprinderilor mici și mijlocii, încălcând dispozițiile art. 91 din legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare

De asemenea, reprezentanții CNIPMMR semnalează că inițiatorul proiectului nu a respectat principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor cu modificarea/completarea Codului fiscal „prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure „stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii”, „pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii”.

„Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiții luând măsuri vizând veniturile și cheltuielile pe cel puțin 3-5 ani și luând în calcul toate elementele, mai ales cele fiscale”, se menționează în comunicat.

Reprezentanții CNIPMMR mai susțin că modificarea Codului fiscal și reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea efecte negative semnificative asupra IMM-urilor, și anume: costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile; costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare; afectarea cash-flow-ului și blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevăzute termene de aprobare și sancțiuni; creșterea birocrației; efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt, instituirea plății defalcate de TVA fiind obligatorie de la 1 octombrie 2017; neclarificarea tuturor aspectelor procedurale (factoring, rețineri de garanții de bună execuție, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele și contul altei persoane impozabile, compensări, etc), în condițiile în care se majorează semnificativ amenzile (amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului).

CNIPMMR atrage atenția asupra faptului că România va fi singura țară din Uniunea Europeană ce va aplica mecanismul privind plata defalcată a TVA în mod generalizat și obligatoriu începând cu data de 1 octombrie 2017, „fără consultări reale cu toate părțile interesate, fără analize de impact, fără testul IMM, fără testarea fezabilității mecanismului, fără clarificarea tuturor aspectelor procedurale, fără luarea în considerare a poziției partenerilor sociali, fără informarea și pregătirea contribuabililor”.

De altfel, un reprezentant al companiei Ernst&Young (EY), susține că implementarea plății defalcate a TVA încalcă prevederile comunitare prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata acestei taxe. „Contrar celor susținute în Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism încalcă prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obține o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic și, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii”, se arată într-un document semnat de Ioana Iorgulescu, director executiv, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România.

Potrivit acestuia, dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plății ar fi inspirat de cel italian (așa cum susțin autorii), exemplul ar trebui urmat până la capăt. „Totuși, diferențele față de modelul italian sunt semnificative, începând de la obținerea derogării impuse de legislația comunitară, persoanele și sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv, livrările de bunuri și prestările de servicii către autorități publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcționare și aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală și fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă aceasta nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens”, menționează sursa citată.

Sistemul de defalcare a plății implementat de Polonia este diferit față de cel românesc, menționează Iorgulescu, fiind unul opțional și temporar. „Mai mult, la această formă s-a ajuns în câțiva ani de analiză, studii și adaptare la mediul economic polonez”, conform EY.

Compania susține că scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenței neloiale din partea evazioniștilor.

„În practică, sistemul înseamnă ‘pedepsirea’ contribuabililor de bună-credință prin blocarea resurselor financiare (având consecințele financiare și comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA și restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu știm, însă, cum și în cât timp. Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor și punerea lor la dispoziția Bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivație fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal și accelerarea rambursărilor de TVA)”, informează documentul citat.

Potrivit acestuia, pe partea administrativă, pe lângă costurile uriașe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcție de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice și financiar-contabile, monitorizarea plăților defalcate va deveni mult mai complexă și va antrena resurse suplimentare din partea companiilor.

Olimpia Diaconiuc

NICIUN COMENTARIU