Ucraina, mai aproape de Europa prin mediul universitar

Acest material a luat recent Premiul II la secțiunea ”Presă scrisă și online”, în concursul “Europa Jurnaliștilor din Amfiteatre”, organizat de Reprezentanța CE în Romania. Autorii sunt Bogdan Cioruța și Gabriel Grosu, de la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

univ

Într-o perioadă măcinată de conflicte la granița de est a Uniunii Europene, relațiile pe plan academic dintre județul Maramureș (Romania) și regiunea non-europeană Ivano-Frankivsk (Ucraina) nu par a fi afectate. Cele două regiuni împărtășesc de mai bine de 10 ani o preocupare reală şi activă – educația pentru mediu sănătos și dezvoltare comunitară durabilă – în încercarea de a deschide noi porţi de trecere înspre Europa.

Rolul Uniunii Europene în lume este diversificat și nu se rezumă doar la strategii de dezvoltare în cadrul statelor membre, ci se resimte și în relațiile acestora cu state non-europene, care pot avea o însemnătate deosebită pentru viitorul Europei.

Anul European al Dezvoltării (2015) aduce în prim-plan și imaginea Ucrainei, care își dorește o orientare mai ”europeană”. Acest aspect este observabil și din colaborările privind educația pentru mediu sănătos și dezvoltare comunitară durabilă pe care le desfășoară, de circa 10 ani, cu județul Maramureș. Reprezentanți din cadrul universităților celor două regiuni au semnat un protocol de colaborare și un angajament prin care există posibilitatea desfășurării schimburilor de experiență.

”Studenții noștri de la mecanică și ecologie însoțiți de patru profesori au început practica la Universitatea din Baia Mare. Au vizitat obiective industriale și au fost impresionați de activitatea metalurgică. Dar mai ales de multele coșuri care se ridicau spre cer și emanau fum colorat” a declarat Yaroslav Adamenko, profesor la Universitatea Tehnică de Petrol și Gaze din Ivano-Frankivsk (foto).

În decursul timpului, s-au desfășurat proiecte precum NEURON (Reţea de coordonare şi monitorizare a strategiilor de dezvoltare locală din regiunea Maramureş – Ivano-Frankivsk), RUTEM și ECOTUR (proiecte privind turismul transcarpatic), respectiv AQUA ROUA (Un mediu curat în bazinul Tisa Superioară).

Una dintre cele mai recente activități, care vine să sublinieze relațiile dintre cele două comunități, este RoUaSoil – proiect referitor la managementul siturilor contaminate cu produse petroliere. Implementat de către Centrul Universitar Nord Baia Mare (CUNBM) și Universitatea Tehnică de Petrol și Gaze din Ivano-Frankivsk, proiectul a demarat în octombrie 2012 și s-a prelungit până în luna mai.

Proiectul a luat naștere în urma unor dezbateri cu membri din administrația locală și mediul academic. Din perspectiva profesorului Adamenko, este necesară stabilirea ariilor poluate cu produse petroliere pentru viitoarele activităţi de reabilitare a siturilor poluate, solul fiind un element foarte important.

”Degradarea solului are un impact deosebit asupra unor domenii de interes comun, cum sunt sănătatea populaţei, protecţia biodiversităţii şi securitatea alimentară. Cei de la Baia Mare ne-au invitat la o dezbatere pe această tematică. S-a adunat multă lume, holul a fost plin. Studenții au pus o mulțime de întrebări. Drept rezultat am dezvoltat ideea scrierii unui nou proiect – RoUaSoil”, a precizat el.

Cei din Ucraina când vin la noi sunt ”fermecați” de elanul cu care Maramureșul a reușit să implementeze proiecte cu fonduri europene. Ei susțin că sunt de dorit cât mai multe astfel de colaborări cu țările europene. ”Colaborarea transfrontalieră pentru Ucraina este o prioritate. Partea ucraineană consideră că numărul de puncte de trecere a frontierei ar trebui mărit, infrastructura ar trebui lărgită…” – a mai adăugat Adamenko.

Reprezentanţi din partea CUNBM ne-au împărtășit din experiențele și dificultățile întâmpinate.

”Au fost câteva aspecte care m-au șocat la prima vizită în Ucraina. Drumurile foarte proaste dar largi, combustibilul ieftin și interiorul clădirilor în stil socialist, nesiguranța parcărilor de la hotel, majoritatea cu taxă. Toate mi-au lăsat expresia unei rigidități. Am remarcat preferința pentru limba ucraineană sau rusă, nicidecum engleză; faptul că sunt reticienți față de moneda euro reprezintă, de asemenea, un impediment. Cât privește legislația de mediu, comparativ cu a noastră, pot spune că este cu mult mai permisivă. Noțiuni precum mediu, ecologie sau poluare sunt, în viziunea lor, mult mai largi, mai cuprinzătoare. Totodată, sunt multe lucruri pozitive care ne-au marcat. De exemplu, legătura lor mai strânsă cu autoritățile locale și buna cunoaștere a resursei umane, a echipei proiectului. Sunt oameni serioși, care știu exact ce au de făcut. La ei decanul e decan”, a relatat conf. Mirela Coman.

Într-o accepțiune mai largă, viitorul relațiilor de colaborare depinde în oarecare măsură de apropierea Ucrainei de o viziune europeană.

”Colaborările cu noi și accentul pe specializarea tinerilor ucraineni în universitățile din Vest fac posibilă mult mai ușor o eventuală aderare. Deși sistemul lor social este diferit de al nostru, în sensul că prea puțini dintre cei cu care am colaborat au limpezimea ideilor și libertatea omului care a circulat prin lume, Ucraina este mult mai aproape de UE decât crede. UE pătrunde în Ucraina prin universități. Colaborarea cu partea ucraineană va continua. Sunt oameni deschiși și foarte mari specialiști în resurse naturale. Dar au nevoie de noi. Noi îi completăm în ceea ce privește relația cu mediul”, a concluzionat Mirela Coman.

NICIUN COMENTARIU