Tudorel Toader, la Comisia SIPA: Haos în Arhivă. Verificăm împreună cu ORNISS. Există și un dosar la DIICOT

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat, joi, la Parlament, că în arhiva SIPA sunt mai multe categorii de documente, între care și unele care conțin informații despre viața privată a unor persoane.

Prezent la Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA, Tudorel Toader le-a spus jurnaliștilor, înainte de a intra la audieri, că, încă de când a venit la minister, a fost avertizat de o persoană publică în legătură cu această arhivă. „Când am venit la Ministerul Justiției, cineva îmi spunea, printre altele, nu din minister, o persoană publică cunoscută, îmi spunea următorul lucru într-o discuție absolut informală: <<Vedeți că la MJ există o bombă care ticăie și față de care trebuie să aveți grijă. Se numește arhiva SIPA>>(…) Ce am constatat: faptul că pe cine întrebai (…) despre arhiva SIPA parcă îi dădeai foc”, a spus ministrul justiției, în fața membrilor Comisiei.

Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, le-a relatat parlamentarilor din Comisia specială pentru Arhiva SIPA, despre modul haotic în care au fost gestionate documentele fostului serviciu secret al Ministerului Justiției.

Audiat, joi, în premieră, la această comisie, Toader a declarat că i se pare nefiresc faptul că nu există o evidenţă a celor care au intrat în arhiva SIPA. „Un lucru care nu mi se pare firesc: faptul că am întrebat conducerea ANP: domnule, cei care intrau în arhivă cum intrau? Ei veneau acolo cu ordinul în mână? Să spună: eu sunt Popescu, am abilitare prin ordin să intru, am certificat ORNISS. Şi ca gardianul de acolo să aibă o condică în care să scrie: domnul Popescu, abilitat în baza ordinului cutare, a venit la arhiva la ora cutare şi a plecat din arhiva la ora cutare. Că a venit singur sau dacă au venit doi, la fiecare în parte rubrica cu data şi ora venirii şi plecării. Zice: n-avem aşa ceva. Nu se poate, e de neimaginat. Într-o unitate militară în centrul ANP, într-o arhivă despre care toată lumea vorbeşte în fel şi chip. Dorinţa mea e să stingem această stare de suspiciune şi de a vedea adevărul de acolo. Cum intrau? Zice: domnule ministru, veneau cu ordinul la dânşii, arătau ordinul şi plecau. Păi la ce oră veneau? La ora la care veneau. Şi la ce oră plecau? La ora la care plecau. Şi nu consemnaţi? Nu. Şi noi ştim de câte ori au intrat? Avem condică? N-avem. Eu cred că lucrul este absolut nefiresc”, a spus ministrul justiției.

Tudorel Toader a precizat că a solicitat ORNISS să îi comunice dacă persoane care au intrat în arhivă aveau certificat ORNISS şi că a înaintat documentaţia pe această temă către DIICOT, care are în lucru un dosar pe această temă. „Am trimis către ORNISS şi am solicitat «domnule preşedinte, vă rog să-mi spuneţi dacă X, Y şi mai departe, la data la care au intrat în arhivă, aveau sau nu certificat». Dar ministrul justiţiei nu face acuzaţii. Şi atunci, ca să fiu eu la adăpost şi ca să respect legea şi competenţele mele, n-am ieşit în public să spun că ăla a intrat şi avea, celălalt a intrat şi n-avea, celălalt a intrat de trei ori şi o dată n-avea şi de două ori avea certificat. Ştiam, şi ştim cu toţii, că DIICOT a fost sesizată cu fapte legate de arhiva SIPA. Am vorbit cu procurorul şef şi i-am făcut adresa de înaintare prin care i-am comunicat ceea ce alţii mie mi-au comunicat: cine a intrat în arhiva, ce spune ANP despre certificate, ce spune Ministerul Justiţiei, ce spune ORNISS. Le-am înaintat această documentaţie cu propunerea mea să o conexeze la lucrarea pe care ştim cu toţii că o au în lucru. Mai departe nu ştiu ce s-a petrecut la DIICOT, pentru că nu e de competenţa mea să verific ce a făcut DIICOT în soluţionarea unei sesizări pe care o aveau, unei completări pe care am trimis-o eu”, a mai afirmat Tudorel Toader.

Tudore Toader a arătat că și-a făcut “o imagine cât de cât apropiată de adevărul accesibil” lui, ca ministru, și că a ales să se informeze asupra acestei arhive. “Aveam de ales: tac și eu și sper ca pe durata mandatului să nu iasă din nou în spațiul public problematica aceasta – deși am fost asigurat că la fiecare ministru s-a pus pe tapet și s-a actualizat problema (…) – sau să încerc să văd despre ce este vorba, sigur, în limita competențelor mele, în limita legii. Am ales această a doua variantă”, a explicat ministrul, adăugând că în aceste condiții a inițiat hotărârea de guvern privind desecretizarea arhivei.

“Eu am intrat în arhivă și nu pot să spun că știu ce este acolo, așa, dar cam știu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu își găseau locul: cărțile de muncă ale funcționarilor cu statut special din ANP. O absolută nedreptate, pentru că oamenii ăia care au muncit nu puteau să își dovedească grupa, gradația, vechimea și celelalte, să-și ia și ei dreptul la pensie, un drept cât se poate de legitim, pentru că nu aveau acces la arhivă. Dar, bună parte am văzut teancuri-teancuri de cărți de muncă”, a arătat Toader. Ministrul justiției a precizat că în arhivă sunt și informații legate de viața privată a unor persoane.

“Am prezumat că acolo sunt și informații privind viața privată. Și sunt. Acelea privind viața privată (…) s-a stabilit prin HG că nu le facem publice, dar că titularul, cel la care se referă respectivele informații, are acces să le vadă. Spuneam eu, mai în glumă, mai în serios, are șansa să-și aducă aminte ce a făcut. Poate a mai uitat ce a făcut și atunci revede și rememorează”, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul justiției a adăugat că, în arhivă, se regăsesc și documente care nu au ce căuta acolo și ar trebui predate Arhivelor Naționale.

“Documentele acelea nu trebuie să stea în arhivă. Ele trebuie duse la Arhiva Națională. După aceea, pot fi secrete de stat și ele pot fi transferate la Arhiva SRI sau ținute într-o arhivă a Ministerului Justiției. O ultimă categorie, cea a înscrisurilor, documentelor care pot avea caracter clasificat strict secret de serviciu. Și atunci, ministrul justiției, (…) dacă el le-a secretizat la nivelul secret de serviciu, văzând conținutul, el poate să le secretizeze și ce vede acolo, iarăși se împarte pe categorii. Că poate fi o informație vizând comiterea unei infracțiuni și atunci are obligația să sesizeze procurorul, poate fi o informație vizând viața privată”, a mai adăugat Tudorel Toader.

Potrivit ministrului, în arhiva SIPA există aproximativ 5.600 de unități arhivistice. Parlamentarii din comisie și-au exprimat dorința de a vizita Arhiva SIPA, pentru a vede cum sunt depozitate documentele. Această vizită ar putea avea loc miercurea viitoare, la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

R.D.

NICIUN COMENTARIU