Tradițiile românești de Crăciun ne umplu inima de bucurie

Tradițiile românești de Crăciun ne umplu inima de bucurie

Tradițiile românești de Crăciun ne umplu inima de bucurie

Tradiții românești de Crăciun

Crăciunul, ziua Nașterii Domnului, este cea mai mare sărbătoare a creștinismului. Sărbătorile de iarnă și obiceiurile populare românești ocazionate de acestea încep cu Ignatul și sfârșesc cu Boboteaza. Începând cu noaptea de 23 decembrie, copiii merg la colindat, cântând “Bună dimineața la Moș Ajun, Ne dați ori nu ne dați”, “Am venit și noi odată, la un an cu sănătate, și la anul să venim, sănătoși să vă găsim, ne dați, ori nu ne dați”. Cu acest prilej, gazda împarte covrigi, nuci, mere, dulciuri sau bani. În ajunul Crăciunului, ca și în ajunul Anului Nou, copiii colindă cu “Florile dalbe” și “Leru-i ler”. În seara Sfântului Vasile, se cântă Plugușorul. Ceata de colindători merge din casă-n casă pentru că urarea lor este socotită de bun augur. Arsenalul lor are menirea ca, prin zgomotul făcut, să alunge forțele malefice. Capra, jocul cu măști și ceata de mascați, au scopul de a stigmatiza toate relele. Crăciunul este marcat printr-o masă bogată, din care nu trebuie să lipsească nucile, colacii, carnea de porc, fructele, cozonacul și vinul roșu.

Steaua începe în prima seară a Crăciunului și se încheie la Bobotează. Acest colind amintește despre steaua care a vestit nașterea lui Isus, călăuzindu-i pe cei trei magi. Fiul lui Dumnezeu s-a născut într-o peșteră din Bethleem și a fost pus, înfășat, de către Maria, în ieslea dobitoacelor. Cei trei magi care cunoșteau proorocirea, au urmat steaua lui Hristos și, căzând în genunchi, i s-au închinat și i-au adus daruri, aur, tămâie și smirnă. Irod, împăratul iudeilor, temându-se că va pierde tronul prin nașterea lui Mesia, a poruncit să fie uciși toți pruncii din Bethleem și așa au murit 14.000 de copii. Iosif si Maria au reușit să-l salveze pe fiul lui Dumnezeu, vestiți de un înger și au fugit în Egipt. Dumnezeu s-a făcut om pentru a nu ne mai vedea căzuți în rele și nenorociri, pentru mântuirea păcatelor noastre.

C.N.

NICIUN COMENTARIU