Tiberiu Nițu vrea menținerea statutului de magistrat pentru procurori

Tiberiu Nițu

Tiberiu Nițu

Tiberiu Niţu, propus pentru şefia Parchetului General, consideră că, printre măsurile temporare de eficientizare a activităţii parchetelor ar trebui să se numere dezincriminarea unor fapte ce pot fi sancţionate drept contravenţii şi eliminarea unor atribuţii extrajudiciare ale procurorilor. În plus, el militează pentru menținerea statutului de magistrat pentru procurori.

Măsurile sunt menţionate în proiectul său de management, intitulat “Pentru o reformă durabilă şi ireversibilă” şi pus în dezbatere publică în perspectiva intervievării candidaţilor propuşi pentru conducerea parchetelor.

Astfel, procurorul Tiberiu Niţu arată că, până în 2003, nu se poate vorbi despre o reformă propriu-zisă a sistemului judiciar, ci doar de încercări de reaşezare în plan judiciar a noilor realităţi sociale.”Începând cu 2003-2004, ne-am afirmat dorinţa de schimbare, iar începând cu anul 2007 a fost demarată reforma prorpriu-zisă, pe care cu toţii o dorim durabilă şi ireversibilă, pentru a crea un sistem judiciar sustenabil. Este evident că un rol esenţial l-au avut aderarea la Uniunea Europeană şi dorinţa de integrare în sistemul judiciar european, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) reprezintă principalul sprijin în realizarea acestui amplu proces”, arată Niţu, în proiectul său de management, ca şi în urmă cu aproape şase luni, când a mai fost propus pentru şefia PICCJ.

Niţu consemnează, totodată, aceleaşi vulnerabilităţi ale Ministerului Public: resursele umane şi volumul de muncă, eficacitatea redusă a sistemului, lipsa de omogenitate în exercitarea actului de conducere, inconsecvenţa jurisprudenţei, inexistenţa unor metodologii, proceduri unitare, precum şi a unei standardizări în desfăşurarea unor activităţi şi perspectiva uzurii echipamentelor IT. Pornind de la acestea, viitorul procuror general al României propune, ca obiective “realizabile în următorii ani”, îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, creşterea eficacităţii activităţii, un act de conducere omogen, un act de justiţie predictibil şi o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru tehnologie avansată, ca şi anterior.

Tiberiu Niţu vorbeşte apoi despre nevoia de a se proceda mai întâi la o mai bună organizare a activităţii parchetelor, la o mai bună evidenţiere statistică a activităţilor desfăşurate de procurori şi grefieri, pentru a se proceda apoi la o normare a muncii.

Pentru eficientizarea activităţii, el propune, ca măsuri temporare, continuarea activităţii de preluare a cauzelor, eliminarea unor atribuţii extrajudiciare ale procurorilor, dezincriminarea unor fapte care nu mai sunt actuale, dezincriminarea unor fapte care pot fi sancţionate ca şi contravenţii, majorarea numărului grefierilor şi regândirea rolului grefierului în sistemul Ministerului Public.

Totodată, Niţu consideră că se recomandă restructurarea parchetelor, proces al cărui prim pas ar fi unificarea competenţei parchetelor şi organizarea acestora pe lângă tribunale şi curţi de apel, după “modelul german”. Însă, fiind vorba despre modificări organizatorice de o amploare deosebită, care necesită susţinerea puterii legislative, Niţu apreciază că, pentru început, pot fi adoptate măsuri organizatorice cu efecte imediate, cum ar fi: modificări în planul competenţelor teritoriale ale fiecărui parchet, desfiinţarea unora dintre parchetele cu activitatea redusă, situate geografic foarte aproape de un alt parchet cu activitate mare, realocarea posturilor o dată ce devin libere, de la unităţile de parchet cu activitate redusă către cele cu activitate mare.

Tiberiu Niţu mai propune înfiinţarea unei Direcţii de Poliţie Judiciară, ca structură distinctă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cu unităţi teritoriale în fiecare judeţ şi asigurarea condiţiilor de pregătire/perfecţionare profesională a poliţiştilor astfel încât creşterea calităţii dosarelor de urmărire penală elaborate de către aceştia să contribuie la scurtarea timpului de instrumentare şi la diminuarea numărului de achitări în instanţă.

Niţu se referă în proiect și la comunicarea cu presa: “Chiar dacă se vorbeşte despre interpretări personale, exagerări, reacţii interesate ori despre dezinformare şi manipulare prin intermediul ei, presa este un partener care nu doar că nu poate fi ignorat, ci este absolut obligatoriu pentru reuşita comunicării. Poate în nicio altă situaţie presa nu îşi arată adevărata sa valoare ca în situaţiile de criză (dezastre, crime în serie, dispariţii), în care devine partenerul obiectiv, credibil şi de nădejde de care cu toţii avem nevoie pentru a realiza, în timp util, schimburile de mesaje necesare. Totodată, presa este şi cea care, voit exagerat, interesată ori dezinteresată, aducând în prim- planul atenţiei publice cazuri de suspiciune de fraudă, corupţie, spălare de bani, şantaj etc. contribuie la asanarea societăţii sau, uneori, la limpezirea situaţiei unor persoane asupra cărora planau, pe nedrept, asemenea suspiciuni”.

Andrei Tudor

NICIUN COMENTARIU