Surpriza dinaintea alegerilor din SUA – un mit care lovește aproape la fiecare 4 ani

Din patru în patru ani, spectrul aşa-zisei “surprize din octombrie” planează asupra alegerilor prezidenţiale americane. Mass-media sunt atente la acest fenomen” şi speculează fiecare eveniment care ar putea avea un impact asupra scrutinului pentru ocuparea fotoliului de la Casa Albă. Dar cum a apărut acest mit? Care sunt “surprizele din octombrie”?

„Pacea de Halloween”

Anul 1968 a dus la naşterea “mitului surprizei din octombrie”. În plin război din Vietnam, cu o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale, preşedintele în exerciţiu, Lyndon Johnson, aflat la final de mandat, a anunţat oprirea bombardamentelor în Vietnamul de Nord, decizie pe care analiştii au catalogat-o ca fiind în favoarea candidatului democrat la prezidenţiale, Hubert Humphrey. Acest armistiţiu a fost botezat de presă “Pacea de Halloween”. Până la urmă, decizia lui Johnson s-a dovedit neinspirată, alegerile fiind câştigate de republicanul Richard Nixon, cu un avans de doar 0,7 procente, în condiţiile în care sondajele îl dădeau câştigător pe Humprey.

Victoria lui Richard Nixon

În 1972, cu o săptămână înaintea scrutinului prezidential, secretarul de stat american Henry Kissinger anunţa că pacea este la îndemână Vietnamului. Anunţul a adus şi victoria în alegeri a lui Richard Nixon, în fata senatorului democrat George McGovern.

Reagan devine președinte

Mitul “surprizei din octombrie” a lovit şi pe  4… noiembrie 1979, când sute de studenţi islamişti au luat cu asalt ambasada Statelor Unite din Teheran şi au luat ostatici 56 de cetăţeni americani. Atacatorii au dat jos steagul American şi au ridicat în locul acestuia drapelul islamic.

Studenţii au cerut extrădarea fostului şah, Reza Pahlavi, exilat în Mexic după Revoluţia islamică de la începutul lui 1979, dar care se afla la tratament medical în SUA, pentru a fi judecat în Iran. Evenimentul a avut grave consecinţe asupra mandatului de preşedinte al democratului Jimmy Carter. Femeile şi un bărbat de culoare aflaţi printre ostatici au fost eliberaţi la două săptămâni de la începerea crizei, însă cei mai mulţi au rămas în mâinile rebelilor pana pe 21 ianuarie 1981, adică prima zi a mandatului noului preşedinte, republicanul Ronald Reagan. Eliberarea acestora la data respectivă a întărit speculaţiile potrivit cărora a existat o înţelegere între Teheran şi staff-ul lui Reagan.

La aproape 20 de ani distanţă, un alt “Irangate” a lovit în alegerile din SUA. Afacerea armelor Iran-Contra, a costat mult campania republicanilor pentru Casa Albă. Pe 30 octombrie 1992, procurorul general al SUA a anunţat punerea sub acuzaţie a membrilor Administraţiei Reagan, printre care şi fostul secretar al apărării, Caspar Weinberger, pentru false declaraţii. Concret, membrii Administraţie Reagan erau bănuiţi că au vândut ilegal arme Iranului şi au folosit aceste fonduri pentru a finanţa miliţiile Contras din Nicaragua care luptau împotriva guvernului Marxist-leninist al lui Daniel Ortega. Patru zile mai târziu, George Bush, vicepreşedintele lui Ronald Reagan, pierdea alegerile în fața democratului Bill Clinton, un eşec considerat o mare surpriză.

Pe 2 noiembrie 2000, o dezvăluire făcută de candidatul republican George W. Bush era să-l coste scump. Bush a recunoscut că în tinereţe a fost arestat pentru conducere în stare de ebrietate, un secret bine păstrat până atunci. Bush avea să piardă votul popular – 47,87%  versus 48,38% – în fata democratului Al Gore, dar ajungea preşedinte al SUA datorită voturilor celor 25 de mari electori din Florida.

În 2004, cu cinci zile înaintea alegerilor, şeful Al-Qaida, Osama bin Laden, a dat publicităţii un videoclip de 28 de minute adresat poporului American, în care a revendicat atentatele din 11 septembrie 2001. Mesajul a avut efect asupra electoratului, care a decis că George W. Bush trebuie să rămână preşedinte, în defavoarea democratului John Kerry.

Barack Obama

În 2008, criza financiară izbucnită în septembrie prin falimentul Lehman Brothers a determinat administraţia Bush să lanseze un plan de salvare al sectorului financiar, plan adoptat în luna octombrie. Candidatul republican la Casa Albă, John McCain, a minimalizat criza şi a dat asigurări că bazele economiei americane sunt robuste. Acest optimism nu a fost împărtăşit şi de oamenii de rând, care simţeau din plin efectele crizei, astfel încât democratul Barack Obama a câştigat alegerile.

Potrivit analiştilor, anul 2012 aduce o supriza meteorologică, deşi poate fi încadrat la categoria “surprize” şi atacul din Benghazi, din 11 septembrie, în care a fost ucis ambasadorul SUA în Libia.

Totuşi, principala surpriză o constituie Uraganul Sandy. Analiştii politici subliniază că fenomenele meteo extreme influenţează modul în care votează oamenii, fie că este vorba de guvernatori ai unui stat sau de preşedintele SUA. Modul în care autorităţile reacţionează în caz de dezastru are efect şi la urne. Rămâne de văzut ce consecinţe va avea Sandy asuprea alegerilor de pe 6 noiembrie.

NICIUN COMENTARIU