Studiu: Profilul coruptului – bărbat, 41-50 de ani, studii universitare

foto: bzf.ro

Cea mai mare parte a condamnaților pentru corupție este formată din bărbați cu studii universitare, cu vârste cuprinse între 41 și 50 de ani, conform unui studiu dat publicității de Ministerul Justiției

foto: bzf.ro
foto: bzf.ro

Potrivit studiului intitulat “Opinia persoanelor condamnate privind cauzele şi consecinţele corupţiei”, cei mai importanţi factori explicativi pentru acest fenomen sunt normele personale privitoare la corupţie şi beneficiile aşteptate în urma angajării în acte de corupţie

Studiul a fost făcut pe un eşantion de 315 persoane condamnate pentru corupţie, care executau o sentinţă la momentul chestionării.

Dintre respondenţi, 54,6 la sută au avut un rol pasiv în actul de corupţie, activi fiind doar 12,7 la sută, restul reprezentând o combinaţie. Majoritatea – 66 % – executau pedepse cu închisoarea de 2 – 5 ani, 6 % – mai puţin de un an, 14 % – 1 – 2 ani şi tot 14% – peste 5 ani.

O pondere de 87 % o constituie bărbaţii, iar vârsta predominantă printre respondenţi este de 41 – 50 de ani (37,5 %), peste 22 % având 51 – 60 de ani şi respectiv 31 – 40 de ani.

Mai bine de 61 % dintre condamnații pentru corupție au studii universitare şi aproape jumătate – 48,9 % – erau angajați. Totodată, cei mai mulţi – 37,1 % lucrau în privat, 23,8 %, în administraţia locală şi 19,4 %, în administraţia centrală.

În perioada ianuarie 2006 – decembrie 2013, 2.547 de inculpaţi au fost condamnaţi definitiv pentru corupție. Jumătate dintre ei aveau și funcţii politice, printre aceștia numărându-se un fost prim-ministru, trei miniştri, 14 senatori și deputați, 2 secretari de stat, 2 preşedinţi de consilii judeţene, 49 de primari, primari adjuncţi şi prefecţi, 34 de judecători şi procurori, 79 de directori de companii naţionale şi instituţii publice şi 110 funcţionari din cadrul autorităţilor de control.

Motivația pentru faptele de corupție a fost, pentru cei mai mulți respondenți, posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor, şi nu câştigul financiar, dar și satisfacţia şi gratificarea personală.

Alți factori propuşi, care au avut legătură cu corupţia, deși nu au fost aleși de respondenți, pot avea un efect indirect. Printre aceștia – nemulţumirea salarială, nivelul scăzut al încrederii în sistem, sau condițiile favorizante ale sistemelor.

Majoritatea respondenţilor nu neagă faptele sau acţiunile pentru care au fost condamnaţi, însă neagă că ar fi făcut ceva greşit, pentru că nu au căutat beneficii directe, ci unele care le-ar fi adus familiilor lor condiții mai bune de trai.

Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect de cercetare desfăşurat în parteneriat de către Secretariatul SNA din cadrul Ministerului Justiţiei, Centrul de cercetare în domeniul ştiinţelor penale din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi Şcoala de Criminologie a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii VU Amsterdam, cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

M. Nedelcu

NICIUN COMENTARIU