21 mai îi celebrează pe sfinţii împărăţi Constantin şi Elena, cu care a început istoria Bizanţului, foarte importantă pentru creştini. În calendarul popular, sărbătoarea sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară spune că, în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare.
Legenda povesteşte că, pe când se afla în luptă, Împăratul Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu şi ziua, în amiaza mare, a apărut pe cer o cruce luminoasă scrisa cu litere de stele: “cu acest semn vei învinge.” Devenit stăpân al Romei, împăratul Constantin a decretat încetarea prigonirii creştinilor şi a mutat capitala imperiului la Bizanţ, unde a construit cetatea Constantinopole.
Susţinut de mama sa, împărăteasa Elena, împăratul Constantin a luptat pentru credinţa creştină. Model de sănătate şi credinţă, împărăteasa Elena şi-a săvârşit viaţa după ce a ajuns la Constantinopol. Se pare ca deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mamei sale, împărăteasa Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Sfinții împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită „epoca de aur”.
Roxana Mera