Scutul antirachetă de la Deveselu, activat joi. România, între statutul de zonă geostrategică importantă și Rusia ostilă

Scutul antirachetă de la Deveselu, a cărui construcție a început în 2013 și a fost finalizată anul trecut, în urma unei investiții de aproximativ 800 de milioane de dolari, este operaționalizat joi, la cinci ani de la finalizarea negocierilor România-SUA.

La inaugurare vor participa premierul Dacian Cioloş, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi o delegație americană. Ceremonia organizată joi va marca certificarea bazei, declarată operaţională în decembrie 2015, la şase ani după ce SUA a anunţat proiectul.

Programul american prevedea, la începutul anilor 2000, două baze în Europa pentru acest scut, în Polonia și Cehia, însă planul a fost schimbat de președintele american Barack Obama, după retragerea Cehiei, Romania fiind înclusă astfel pe harta de apărare a NATO.

Costurile totale ale proiectului depășesc 800 de milioane de dolari, bani plătiți de Statele Unite, însă amenajarea bazei Deveselu a căzut în sarcina autorităților române, care au plătit peste 11 milioane de euro pentru acest proiect.

Stoltenberg: “Scutul are un caracter defensiv. (…)Amenințările Rusiei sunt iresponsabile”

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit joi la Palatul Cotroceni pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunând că este o zi importantă pentru România datorită inaugurării bazei Deveselu.

“Bine aţi revenit în România şi la Palatul Cotroceni. Este o zi foarte importantă pentru noi toţi cei de aici, inaugurarea bazei Deveselu. În afară de asta, mă bucur foarte mult că aţi decis să veniţi să discutăm şi putem aprofunda proiectele comune, în special summit-ul de la Varşovia şi să găsim o abordare comună bună”, a spus preşedintele.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, la Palatul Cotroceni că România este un aliat de încredere al alianţei, iar “NATO se angajează solemn faţă de securitatea României”. El a precizat că scutul antirachetă de la Deveselul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

“Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condițiile fizice, cât și cele geografice fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale rusești. Este un sistem care este îndreptat împotriva unor amenințări care vin din afara zonei euroatlantice, iar noi am fost foarte transparenți față de ruși în ceea ce privește planurile noastre în cazul acestui sistem. Nu văd niciun motiv pentru care el să intensifice tensiunile, iar amenințările din partea Rusiei sunt nejustificate și iresponsabile. Rușii știu că este un sistem care nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a mai spus secretarul general al NATO.

În declarația sa, Jens Stoltenberg a invocat “acţiunile agresive ale Rusiei” în Ucraina şi a spus că NATO trebuie să reacţioneze la un astfel de comportomanent. “Nu dorim o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou război rece”, a spus el, precizând că nu este nicio contradicţie între consolidarea prezenţei NATO pe flancul estic şi un dialog cu Federaţia Rusă.

Secretarul general al NATO a mai spus că Rusia este dispusă să folosească forţa pentru a încălca graniţele, este un tipar folosit, tocmai din acest motiv NATO nu poate fi pasiv.

Stoltenberg a insitat asupra faptului că scutul antirachetă de la Deveselu are un caracter defensiv.

”România a susţinut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populaţiilor şi forţelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilităţii de la Deveselu România îşi asumă concret un astfel de efort”, a apreciat, la rândul lui, premierul Dacian Cioloş.

Declarațiile belicoase ale Kremlinului

Prin găzduirea instalațiilor antibalistice ale NATO, România devine, de joi, o zonă de importanță geostrategică, unul din principalele puncte de apărare strategică pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Activarea scutului de la Deveselu comportă însă și unele riscuri. Iar Moscova continuă să lanseze amenințări, așa cum a făcut încă de la momentul la care proiectul a fost anunțat, în ciuda mesajelor pacifiste transmise de SUA și NATO.

Nu mai departe miercuri, ministrul rus de externe a reiterate că elementele antibalistice din România afectează securitatea Rusiei și a avertizat Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite că este vorba de o decizie greşită şi de o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF).

“Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei”, a transmis Ministerul rus de Externe. “Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic”, a subliniat diplomaţia rusă. “În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare”, a reiterat Moscova.

Marţi, Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse, susținea că Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, a avertizat marţi Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse.

Rusia a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, a spus Karakaiev. “S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obţinut şi continuă îmbunătăţirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenţie specială optimizării capacităţilor care să permită depăşirea sistemului antirachetă”, a explicat Serghei Karakaiev. “Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO”, a subliniat Karakaiev. “Forţele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii”, a insistat oficialul militar rus. Şeful Comandamentului forţelor strategice ruse a mai spus că, până în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe şi mobile.

Și preşedintele rus, Vladimir Putin, susținea că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice, ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică.

“Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice”, declara Putin pe 10 noiembrie.

Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. “Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a mai susținut că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu “foarte periculos”.

R.D.

NICIUN COMENTARIU