România sănătoasă la cap

  • Diana Tache

Deși e campanie, n-avem vreo știre care să țină caldă nevoia politicienilor de a fi aleși. Toți știu cam cum o să iasă. Sondaje sau reglaje, toate de opinie, firește, rezolvă cifrele pe care le vom vedea pe 11 decembrie. 

Pentru mine, știu exact ce-mi doresc. Nici salarii mai mari, nici reduceri de TVA, nici transparență decizională, nici măcar un trai mai bun. Pentru că știu că nimic din toate astea nu există decât în campanie. Și doar la nivel de intenție. Intenție de om politic vândut care se transformă, prea ușor pentru un popor sărac, în intenție de vot. Nevoia mea e una simplă, la turul de scrutin din 11 decembrie. Cea mai banală și aparent ineptă dorință pe care o poate avea un alegător. Eu îmi doresc un parlament format din oameni sănătoși la cap. Un for legislativ care să poată să treacă testul psihologic cu brio.

Pentru că, doar în felul ăsta, România va putea să-și revină.

Țara asta nu are nevoie de meserii de top care să valideze omul politic. Sau de antreprenori școliți și trăiți afară care să vină să dea teste la București.

România de astăzi este cea în care un judecător internat de nouă ori la Psihiatrie trece, de 12 ani, de comisii de specialitate ca fiind apt și stabilește vinovății.

România lui 2016 este țara în care polițistul care ne apără, în stradă, este verificat psihologic o dată la 5 ani.

Și tot aceeași Românie este cea în care procurorul atotputernic nu permite, potrivit legii, niciun consult de specialitate prin care să-i fie evaluată starea psihică. El nu e om, nu are depresii, nu suferă modificări mentale ca urmare a vreunei  stări rele. El este Superman al instituțiilor statului și trebuie tratat ca atare.

Și o țară condusă de oamenii ăștia este una condusă incoerent și incorect. Iar nevoia mea de politicieni cu un psihic bun se leagă strâns de faptul că și ei trebuie să înțeleagă, să formeze și să formateze statul după niște criterii firești și de bun simț, dar care, la noi, iată, nu există.

Nu întâmplător, dictonul ultimilor ani a devenit „sănătate și libertate”. Poate că vreun independent dosit pe listele electorale, vreun doritor de bine pentru popor,  intrat în cursa electorală și care poate se teme mai puțin de ce NU a făcut vreodată greșit, o să aibă curajul să vină în fața noastră cu acest slogan.

În felul ăsta, o să am și eu pe cine să votez.

NICIUN COMENTARIU