România, pe marginea hărţii turistice a Europei

România încearcă să convingă că este o destinație valabilă pentru ecoturism. Vineri, în cadrul Conferinţei Naţionale de Ecoturism, au fost enunțate atât destinaţiile ecoturistice din ţara noastră, cât şi criteriile de recunoaştere a acestora. Este prima țară europeană cu astfel de criterii.

Aceste criterii  elaborate, printre alții, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Institutul Naţional şi Dezvoltare în Turism şi Asociaţia de Ecoturism din România se axează în esenţă pe „imaginea verde”  a zonei deschise turismului. Se face, e drept turism şi la Cernobâl, dar acela e turism extrem. Într-o proporţie covârşitoare, amatorii de excursii sunt şi amatori de peisaje naturale, neatinse de mâna omului şi, mai ales, de poluare.

Andrei Blumer, președintele Asociației de ecoturism din România, spune că pentru a impune această imagine ”e necesar, în primul rând, un management corect. Adică, atunci când unui turist i se promite  un serviciu în ofertă, el trebuie să-l şi primească în realitate.  Blumer a adăugat că alte criterii se referă la infrastructura de acces şi la un bun management al deşeurilor.

Jumătate din drumurile României sunt neasfaltate, de pământ

Însă, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, 43,2% din drumurile din Romania sunt pietruite sau acoperite doar cu pământ. Din cei peste 80 de mii de kilometri de drumuri publice, doar 29,2% sunt modernizaţi şi doar 20,2% sunt drumuri nationale, adică doar 16 500 kilometri pe care puteți circula cu o viteză maximă admisă de 100 km/h.

Peste 57% din drumurile publice cu îmbrăcăminţi ușoare rutiere aflate în folosință au durata de serviciu depășita, iar 49% din drumurile modernizate se afla în aceeaşi situatie. Depăşirea duratei de serviciu ar necesita, conform standardelor, reparații capitale pe sectorul de drum în cauză.

 În ceea ce privește managementul deșeurilor, situația este și mai gravă. România este o ţară pe marginea prăpastiei ecologice. Autorităţile se angajaseră în timpul  negocierilor de aderare să ajungă ca în 2013 să recicleze 53% din gunoi. Dar, spun experții ministerului Mediului, nu reciclează decât 1% la această oră. De asemenea, doar 54% din populaţia ţării are acces la servicii de salubritate, mai precis 80% în mediul urban şi 22% în mediul rural.

Andrei Blumer vede partea plină a paharului: „Se poate face ecoturism şi cu infrastructură precară. Acesta este un avantaj. Toleranţa turiştilor este mai mare în acest caz.”

În opinia lui Blumer, unul dintre avantajele practicării ecoturismului este acela că peste 50% din banii cheltuiţi în zonă de turişti rămân în zona respectivă, ajutând la dezvoltarea durabilă a zonei. Potrivit lui Blumer, 80% din cei care practică ecoturismul sunt turişti străini iar numărul turiştilor care vin în România prin ecoturism se ridică zeci de mii. Cei care vin caută cu predilecţie satul românesc tradiţional. El dă exemplu satului Viscri, unde prinţul Charles are câteva proprietăţi şi unde toată lumea îşi potriveşte ceasul după momentul în care vin vacile de la păşunat.

Cu barca, în centrul Londrei

Corespondentul Sursa zilei l-a întrebat pe Ivan Patzaichin ce destinaţii le-ar recomanda amatorilor de ecoturism. Multiplul campion la caiac-canoe spune că primul lucru la care se uită când ajunge într-un loc nu este mâncarea şi nici băutura, ci luciul apei. El le-ar recomanda turiştilor străini sau români ca, în afara Deltei Dunării,  să exploreze Munţii Retezat, Cheile Bicazului, Delta Prutului şi Dunărea la Cazane. “Aş face turism cu barca şi calul”, mărturisea Patzaichin.

A stat o lună cu o barcă în centrul Londrei şi speră ca din milioane de trecători să fi inspirat măcar 1% să viziteze gurile Dunării. El spune că pe braţul Chiliei se află ruinele fermei unde şi-a făcut studiile Grigore Antipa. A găsit sprijinul Muzeului Antipa şi speră să refacă ferma pentru a o reda agroturismului. De asemenea, a organizat un Festival al bărcilor pe Dunăre şi a încercat să organizeze concursuri de canoe în toate oraşele străbătute de Dunăre.

Chiar şi-aşa, cu toate problemele ecologice ale României, după ce au fost aplicate criteriile stricte ale ecoturismului, au fost identificate opt zone turistice. Printre acestea Pădurea Craiului, o zonă unde se poate schia şi se pot organiza trasee tematice sau cercetări speologice. Una dintre peșterile inaugurate în acest an la cele mai înalte standarde este peștera Meziad. Altă zonă este Hârtibaciu –Târnava Mare din Transilvania,  regiune istorică udată de acest afluent al Cibinului, renumită pentru satele de sași și bisericile fortificate. De asemenea, zona Tușnadului unde se află rezervația Sf. Ana, Ţara Hațegului în Retezat, Țara Dornelor sau Defileul Crișului repede.

Criteriile de econturism au fost elaborate  pe  baza criteriilor stabilite de Consiliul global de turism durabil și a Standardelor Europene de Ecoturism. (Dana Şerb)

NICIUN COMENTARIU