Regina Ana a României a murit

Regina Ana a României a murit, luni, la vârsta de 92 de ani. Anunțul a fost făcut de avocatul Casei Regale, Ioan-Luca Vlad.

Unul dintre avocații Casei Regale, Ioan-Luca Vlad, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care anunță moartea reginei.

„Majestatea Sa Regina Ana a României a trecut în nefiinţă. Ea este cea a cărei căldura şi atenţie, arătate faţă de mine în 1993, cu prilejul unei vizite la o expoziţie unde expunea şi tatăl meu, la Galeria Catacomba (actualul Muzeul al Colecţiilor – Calea Vicatoriei), m-au făcut să decid că misiune de viaţă să lucrez pentru Familia Regală şi, ulterior, să aleg Dreptul în acest scop. Mulţi ani mai târziu, în 2011, ajungând la biroul său din Aubonne, am găsit o fotografie cu noi doi înrămată şi semnată…

Sunt profund întristat de această pierdere, şi îmi sunt vii în memorie momentele petrecute în România alături de Majestatea Sa, dar şi în Elveţia, unde îmi aduc aminte că, găsind în arhiva o imagine cu doi tineri în poziţie “en-garde” la scrimă, am întrebat-o cine erau, deschizând astfel o povestire despre copilărie, şcoală şi despre colegul său de scrimă.

Mă bucur de aceste momente şi de faptul că am putut să-i aduc un prinos de recunoştinţă, ajutând la publicarea celor două timbre (2014 şi 2015) romaneşti care o portretizează sub titlul corect.

Majestatea Sa îmi va rămâne în suflet mereu ca simbol al misiunii mele în viaţă.

Odihnească-se în Pace!”

Principesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenumele său complet fiind Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite, s-a născut pe 18 septembrie 1923, Paris. A fost fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. Este strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României în timpul nunții principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul la căsătorie și l-a forțat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă.

Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson’s School of Design în perioada 1940-1943 și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.

Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care își amintește ca fiind stânjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, regele Mihai al României… Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat“. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, însă la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forțată a acestuia.

În martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât acestuia, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română.

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică, ci în cea orthodoxă.

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participela ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

Au avut împreună cinci fiice: Margareta, Principesa Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).

Olimpia Diaconiuc

NICIUN COMENTARIU