Ponta a eliberat din funcţie mai mulţi prefecţi. Vezi care sunt aceştia

Prefecţii judeţelor Mureş, Dolj, Brăila şi Botoşani au fost înlocuiţi din funcţii, în urma unor hotărâri adoptate marţi în şedinţa de Guvern. În acest sens, Executivul a decis încetarea exercitării cu caracter temporar a funcţiei publice de prefect al judeţului Botoşani de către Adrian Constantinescu, a anunţat purtătorul de cuvânt al executivului, Andrei Zaharescu. De asemenea, prefectul de Dolj, Elena Costea, a fost eliberat din funcţie şi înlocuit cu Marius Cristinel Deca. În funcţia de perfect al judeţului Botoşani a fost numit Costică Macaleţ, iar prefect de Mureş – Corneliu Grosu.

Prefectul de Mureş, Marius Pascan, cadidat PDL pentru parlamentare

Marius Pascan, vicepreşedinte al PDL, se regăseşte în prezent pe lista candidaţilor pentru alegeriler parlamentare din 9 decembrie, sub sigla ARD, el aspirând la un fotoliu de senator într-un colegiu din Târgu Mureş. Prefectul de Mureş a devenit cunoscut opiniei publice pentru faptul că a fost primul oficial român care a semnalat un aspect oficializat doar de statisticieni şi anume că peste 50 de ani etnicii romi vor fi majoritari în România.  Anul trecut Marius Paşcan, a vorbit, la o ceremonie la Palatul Culturii din municipiul Târgu Mureş, dedicată sărbătorii Zilei Naţionale, despre o Românie aflată în pericol de a-şi pierde, pe lângă valorile tradiţionale, chiar structura etnică. “Ţineţi cont că România are un spor demografic negativ. Ţineţi cont că predicţiile legate de demografie demonstrează că, în următorii 50 de ani, şi românii, şi maghiarii vor ajunge minoritari pe aceste meleaguri, vom fi dominaţi de etnia rromă”, a afirmat Paşcan în faţa a sute de mureşeni.

Pe 10 aprilie 2012, acesta a înaintat Ministerului Administraţiei şi Internelor documentele pentru renunţarea la funcţie, după ce şi-a anunţat intenţia de candida la Consiliul Judeşean Mureş. El a prezentat tot atunci şi bilanţul mandatului susţinând că anul 2011 a fost, pentru judeţul Mureş, unul de excepţie în ceea ce priveşte investiţiile româneşti. În ciuda celor trei ani de criză, prefectul Marius Paşcan, nu s-a ferit să facă lobby pentru alocarea unor importante sume de bani pentru judeţul Mureş, fiind vorba despre 109.769,24 mii lei, suma alocată între 2009 – 2011 prin H.G. pentru programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, instituit prin OG nr. 7/2006 şi Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, aprobat prin H.G.

Elena Costea, în vizorul primarului Craiovei

Pedelista Elena Costea, prefect de Dolj, a intrat de ceva vreme în vizorul primarului municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, care a afirmat că aceasta trebuie să fie ”schimbată cât mai curând”, în condiţiile în care, susţine ea, chioşcarii prezenţi pe lista de demolări a primăriei ”continuă evaziunea fiscală cu sprijinul Elenei Costea”. ”Aceste chişocuri sunt o sursă inepuizabilă de evaziune fiscală. Propietarii lor continuă evaziunea cu sprijinul doiamnei prefect. Se extind abuziv pe sute de metri pătraţi, nu plătesc taxe şi impozite”, a susţinut Lia Olguţa Vasilescu, citată de presa locală.

La aflarea veştii, Elena Costea a declarat că nu a fost informată oficial despre această demitere. “Nu am fost anunţată oficial de Guvern. Mi-a comunicat neoficial cineva din partid (n.r. – PNL). Nu vreau să comentez până nu primesc informarea oficială”, a declarat Elena Costea. Surse politice susţin însă că demiterea acesteia ar avea legătură cu scandalul izbucnit între ea şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu legat de demolararea tuturor chioşcurilor de pe terenul public al Primăriei, deciză în luna octombrie, când Prefectura nu şi-a dat avizul de legalitate pe dispoziţiile primarului. La ora actuală, Elena Costea a atacat decizia Primăriei Craiova în instanţă, procesul fiind pe rolul Tribunalului Dolj.

Adrian Constantinescu, prefect de Botoşani, membru USL

În mai 2012 Adrian Constantinescu a fost numit prefect de Botoşani din rândurile social-democraţilor din judeţ, la recomandare USL, şi l-a înlocuit atunci pe Cristian Roman. După ce moţiunea de cenzură a trecut de Parlament şi a dus la demiterea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, liberalii s-au razgandit şi nu l-au mai susţinut pe Doru Alupoaie nici măcar pentru functia de subprefect, noua nominalizare la funcţia de subprefect fiind Sebastian Tocariu, de la Agentia de Prestatii Sociale Botosani. Presa locală a semnalat în perioada verii dar şi în toamna acestui an participarea primului reprezentant al Guvernului în Botoşani la acţiuni cu substrat electoral şi la întâlniri cu iz politic care nu păreau să fie întâmplătoare. În documentele interne ale Puterii aceasta apare şi oficial în pregătirea politică a alegerilor parlamentare. Ziarul Botoşăneanul a intrat în posesia unei scrisori trimise de preşedintele PNL Crin Antonescu primarilor liberali din judeţ în perspectiva scrutinului din 9 decembrie.

Aceasta are un mesaj mobilizator prin care liderul naţional al liberalilor transmite oamenilor din teritoriu încrederea că USL va conduce ţara şi după alegeri, fiind vorba de „Ghidul primarului PNL – alegeri parlamentare 9 decembrie 2012”. După cum îi spune şi denumirea, broşura are teoretic scopul de a ajuta primarii PNL să organizeze alegerile, practic însă are menirea de a-i învăţa ce trebuie să facă în perioada dinaintea scrutinului astfel încât să avantajeze candidaţii USL. Chiar pe prima pagină a ghidului se face o referire directă la prefect, mai exact primarii sunt informaţi că în broşură regăsesc modelul pentru „adresa către prefect de înaintare a listei persoanelor cu bună reputaţie”, dar şi pentru „lista persoanelor care îndeplinesc cerinţele art.19 alin 4 din legea 35/2008”. Mai exact, aceste formulare se referă, potrivit sursei citate, tocmai la desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor secţiilor de votare, acţiune pe care prefectul Adrian Constantinescu a fost acuzat că a politizat-o cu ocazia referendumului pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu. Potrivit legii, din amintitele birouri trebuie să facă parte judecători, procurori şi jurişti, iar dacă numărul acestora este insuficient, trebuie completat cu oameni cu bună reputaţie din fiecare localitate. (C.C)

NICIUN COMENTARIU