16.7 C
București
joi, 28 martie 2024 - 20:36
No menu items!

ONG-urile se aliază împotriva practicilor distructive ale austriecilor de la Schweighofer

spot_img

Datele statistice arată că 3 hectare de pădure din România sunt tăiate în fiecare oră

 wood

Platforma de campanii online de-clic.ro a anunțat lansarea petiției ”Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!”, care se adresează membrilor Camerei Deputaților, cu mesajul de a nu ceda amenințărilor corporațiilor din industria lemnului.

”27 de organizații din România și străinătate s-au reunit pentru a susține demersul adresat membrilor Camerei Deputaților, care în săptămânile următoare vor re-examina, la cererea președintelui Klaus Iohannis, legea de modificare a Codului Silvic. Motivul petiției – și una din cauzele cererii de re-examinare – este limita de 30% impusă prin noul Cod Silvic oricarei companii în procesarea unei specii de arbori din România. În replică, Holzindustrie Schweighofer a trecut la intimidări adresând o scrisoare oficială României în septembrie 2014. Aceasta amenința cu deteriorarea relațiilor comerciale dintre Austria și România dacă plafonarea nu era eliminată din lege. Amenințările au funcționat: președintele Klaus Iohannis a refuzat promulgarea Codului Silvic adoptat de Parlament in februarie. Legea a fost retrimisă în luna martie Parlamentului pentru rediscutarea amendamentelor impuse de Holzindustrie Schweighofer”, se arată în comunicatul rețelei.

Trei companii multinaționale – Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger domină piața românească la achiziția de material lemnos. În România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, iar responsabilitatea dispariției pădurilor din țara noastră revine autorităților și marilor companii, se mai arată în mesajul ONG-urilor.

Printre semnatari se află organizații precum WWF România, Institutul pentru Dezvoltare și Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliția pentru Mediu, EcoCivica, Fundația Terra Mileniul III, Nostra Silva și România Curată.

Punctul critic din legislația aflată în curs de adoptare este cota de 30%, iar absența acestei prevederi ar periclita biodiversitatea și ar conduce la distrugerea industriei autohtone de procesare a lemnului.

”Acțiunile platformei de-clic vor continua astfel încât presiunea să fie menținută până când principiile Codului Silvic vor reflecta necesitățile de protecție ale pădurii și sustenabilitatea reală în exploatare, iar aceste principii vor fi transformate în norme eficiente de implementare. Autoritățile din România trebuie să învețe să respecte voința cetățenilor și să uite de atitudinea subordonată corporațiilor din industria lemnului”, a declarat Claudia Apostol, reprezentant al campaniei.

Organizația de mediu Environmental Investigation Agency a dat publicității, pe 27 aprilie, filmări care arată cum conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer România, cel mai mare procesator de rășinoase din țară, acceptă cu bună știință și recompensează lemnul tăiat ilegal printr-un sistem de bonificație.

Compania susține că în procesul de achiziționare a buștenilor respectă legile și reglementările în vigoare și anunță că va demara o anchetă internă și va lua decizii în consecință.

Echipe ale Ministerului Mediului au început deja acțiuni de control la sediile din România ale companiei Holzindustrie Schweighofer.

Senatul a respins, săptămâna aceasta, cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Klaus Iohannis, la legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, legea fiind adoptată în varianta iniţială şi trimisă Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator. Susținătorii Codului Silvic au afirmat că argumentele lui Iohannis sunt identice cu cele folosite de Schweighofer.

Ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu susține că noul proiect de Cod Silvic a fost discutat de specialişti şi de întreaga clasă politică de mai bine de trei ani și că are rolul de a pune capăt monopolurilor în domeniul prelucrării lemnului şi de a determina intrarea în normalitate a suprafeţelor de păduri deţinute de micii proprietari din ţară.