NATO: România a cheltuit 1,8% din PIB pentru apărare în 2017. Ce s-a întâmplat cu diferența până 2%

România a cheltuit doar 1,80% din Produsul Intern Brut pentru apărare în 2017, se arată într-un raport publicat de NATO, pe data de 15 martie. Datele din acest raport sunt foarte relevante, în contextul în care toate pozițiile publice din ultimul an ale Ministerului Apărării Naționale, Guvernului, CSAT sau Administrației Prezidențiale se referă la o alocare bugetară de 2% pentru 2017 și pentru anii următori.

Date esențiale din raportarea NATO:

  • Cheltuielile de apărare ale statelor NATO au crescut, în medie, cu 4,87% față de 2016.
  • Media cheltuielilor pentru apărare ale statelor NATO a fost de 2,42%. Media statelor europene a fost de doar 1,46%
  • Cheltuielile pentru echipamente militare, ca proporție din totalul cheltuilelor de apărare, au reprezentat 19,27%, sub pragul de 20% din ghidurile NATO.
  • Cu 1,80% din PIB alocat pentru apărare, România este pe locul al șaselea în NATO, după SUA (3,57%), Grecia (2,36%), Marea Britanie (2,12%), Estonia (2,08%) și Polonia (1,99%).
  • Dintr-un total de 917 miliarde de dolari alocat pentru apărare de statele NATO, 618 miliarde au fost cheltuite de SUA, iar restul de statele NATO din Europa și de Canada.
  • România a cheltuit pentru apărare 14,76 miliarde de lei în 2017, față de 10,73 miliarde în 2016; Raportat la moneda americană, România a cheltuit 3,65 mld. $ în 2017 și 2,63 mld. $ în 2016.
  • România a cheltuit pentru apărare 1,80% din PIB în 2017, față de 1,41% în 2016. PIB-ul calculat pentru 2017 a fost de 210 mld. $, în creștere de la 198 mld. $ în 2016.
  • România a cheltuit în 2017 pentru apărare 193$ per capita, la un PIB/capita de 10.700$. Media NATO a fost de 982$/capita
  • În cazul României, distribuția cheltuielilor a fost următoarea: echipamente militare – 33,2% (peste pragul de 20%), cheltuieli de personal (54,6%), infrastructură – 2%, alte cheltuieli (operațiuni, mentenanță, cercetare și dezvoltare etc) – 10%.

Graficul alocărilor pentru apărare, ca procent din PIB

 

NATO definește ”cheltuieli de apărare” ca fiind plățile făcute de un guvern național pentru a satisface nevoile forțelor sale armate sau ale aliaților. Ghidurile interne ale NATO impun ca statele Alianței să cheltuiască anual cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare (defence spending), iar cel puțin 20% din sumele cheltuite ar trebui să meargă spre echipamente mari, inclusiv cercetare și dezvoltare.

Problematica alocării a 2% din PIB pentru apărare în 2017 a reprezentat o marotă a discursului politic și diplomatic al autorităților din România. De exemplu, această promisiune a reprezentat un punct forte în pregătirea primirii lui Klaus Iohannis la Casa Albă de către Donald Trump, mai ales în contextul în care Trump a insistat foarte mult pe respectarea obligațiilor de către partenerii europeni din NATO, insinuând chiar că poate condiționa aplicarea Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

De asemenea, câteva mesaje publice ale MApN de la finalul anului trecut includ următoarele exprimări:

  • 1 nov: ”Până la sfârșitul anului, România va deveni una dintre cele doar șase țări NATO care își îndeplinește angajamentul de alocare a două procente din PIB pentru cheltuieli de apărare.”
  • 12 dec: ”Ministrul apărării naţionale (Mihai Fifor) a subliniat faptul că anul 2017 a fost pentru Armata română un an al modernizării, al implementării programelor de înzestrare asumate de către România, acest proces continuând şi în anii următori. De asemenea, a subliniat că ţara noastră continuă să respecte angajamentul de alocare a 2% din PIB pentru apărare şi în 2018.”

În contextul publicării raportului de la Bruxelles, MApN a transmis un comunicat pe data de 16 martie, în care subliniază că România este pe primul loc în NATO în privința procentului cheltuit pentru înzestrare – 33% și în privința ratei de creştere a bugetului apărării, comparativ cu anul precedent.

În ceea ce privește cheltuielile nete pentru apărare în 2017, comunicatul MApN are următoarele referiri:

  • ”Cheltuielile României în ceea ce priveşte bugetul apărării au crescut semnificativ în 2017, apropiindu-se de pragul de 2 la sută din Produsul Intern Brut.”
  • ”După aproape un deceniu, țara noastră a reuşit, în 2017, să contracareze subfinanţarea Armatei, a alocat Apărării 2 la sută din PIB şi va continua să facă acest lucru până în 2026.”
  • ”În baza execuţiei bugetului pe anul 2017, cheltuielile pentru apărare au fost de 14,764 mld de lei (…), adică 1,81 la sută din PIB-ul estimat la momentul aprobării bugetului. În anul 2016, bugetul apărării a fost de 11,230 mld lei, în timp ce în 2017 a fost de 16,322 mld lei. Creşterea a fost de 5,092 mld lei, adică peste 45 de procente, fiind una dintre cele mai mari creşteri a cheltuielilor pentru apărare.”
  • ”Pentru al doilea an consecutiv (2018), bugetul alocat apărării reprezintă 2% din PIB ceea ce, în termeni absoluţi, înseamnă o creştere semnificativă, luând în calcul indicii de creştere economică reflectaţi în PIB.”

În urma acestui comunicat, apare întrebarea ce s-a întâmplat cu diferența dintre suma alocată (16,32 mld. lei) și suma cheltuită (14,76 mld. lei). O explicație ar putea fi prelungirea negocierilor cu General Dynamics pentru achiziția a 227 de transportoare blindate pentru trupe 8×8 PIRANHA V și a suportului logistic inițial. Guvernul a adoptat o decizie pentru această procedură de achiziție pe 29 noiembrie 2017, însă acordul cadru și contractul s-au semnat pe 12 ianuarie 2018, după negocieri prelungite, care au dus la implicarea industriei naţionale de apărare în derularea contractului. Astfel, deși suma pentru acest contract a fost prinsă pe bugetul din 2017, nu a putut fi cheltuită.

Pe de altă parte, trebuie semnalat că România a încheiat anul 2017 cu un deficit bugetar de 2,88%. Asta înseamnă că o cheltuială suplimentară de 0,2% pentru apărare ar fi însemnat depășirea pragului de 3% și declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru deficit excesiv.

Vlad Bârleanu

 

NICIUN COMENTARIU