Mona Pivniceru – atac la CSM în cazul interviurilor pentru funcțiile de procurori-șefi

Mona Pivniceru - atac la CSM în cazul interviurilor pentru funcțiile de procurori-șefi

Mona Pivniceru - atac la CSM în cazul interviurilor pentru funcțiile de procurori-șefi

Ministerul Justiţiei (MJ) susţine că unii dintre membri Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au acţionat în mod neprofesionist şi au avut accente pronunţate de rigiditate şi de autoritarism în cadrul interviului susţinut de cei doi procurori – Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie – propuşi de Mona Pivniceru pentru funcţia de procuror general şi, respectiv, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, i-a transmis joi preşedintelui Traian Băsescu cele două propuneri şi a publicat analiza comparativă a procedurilor care au avut loc la minister şi la CSM în cadrul procesului de numire a şefului Ministerului Public şi al DNA.

În analiză, MJ critică lipsa de unitate a membrilor Secţiei în cadrul procedurii şi chiar necunoaşterea de către unii dintre aceştia a tehnicilor minimale de interviu, ca procedură de selecţie a resurselor umane. “Ministrul justiţiei nu a fost cooptat în organizarea interviului, cu toate că este membru, cu drepturi egale al Secţiei. Mai mult, în timpul interviului, unii membri ai secţiei au acţionat ca şi când ar fi fost pe poziţii antagonice cu ministrul justiţiei, deşi interesul comun consta în derularea unei proceduri obiective şi credibile”, se arată în document.

MJ subliniază că, întrucât în procesul comunicării la agresivitate se va răspunde totdeauna cu agresivitate, în special în cazul celui de-al doilea candidat – Tiberiu Niţu – atmosfera interviului a suferit o degradare majoră, aducând atingere însuşi scopului acestuia.

Potrivit MJ, unii dintre intervievatori au folosit în cursul interviului un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participă magistraţi, ceea ce a condus la alterarea semnificativă a climatului de comunicare, fiind adresate întrebări “în cascadă”, confuze sau nerelevante, întrebări închise – cu răspuns de tipul da sau nu, care a fost solicitat chiar şi în mod expres, unele dintre acestea fiind repetate cu obstinaţie, dar şi întrebări orientate, insinuante.

Sursa citată susţine că unele întrebări au avut introduceri laborioase, altele au fost reformulate sau chiar înlocuite imediat cu alte întrebări diferite, înainte de a apuca cei întrebaţi să răspundă la primele, candidaţii au fost întrerupţi în repetate rânduri, iar unii dintre membrii Secţiei au emis judecăţi personale sau au făcut remarci critice la adresa candidaţilor, fără o bază reală şi contrar tuturor regulilor de derulare a interviurilor.

Un alt aspect criticat este acela că au fost utilizate, de către un membru al comisiei, şi tehnici indirecte de minimalizare a competenţei şi a cunoştinţelor candidaţilor, prin folosirea, uneori repetată, a unor expresii insinuante, care nu îşi au locul în cadrul unei proceduri de interviu, cum ar fi “aveţi idee?” “aveţi vreo idee”, “vă întreb doar dacă ştiţi”, “haideţi că vă spun eu”, “ca să vorbim în cunoştinţă de cauză”, “trebuie să ştim despre ce vorbim”, “vi le spun ei/”, “nu ne daţi lecţii”, “o idee nu aveţi?”, “vă spune ceva”, “mai departe, că trebuie să fim concreţi”.

Din analiza exhaustivă a conţinutului celor două hotărâri prin care au fost avizate negativ propunerile formulate de ministrul justiţiei, MJ susţine că multe dintre aspectele reţinute nu au o bază reală sau o fundamentare detaliată, sunt orientate exclusiv spre evidenţierea aspectelor negative ale comportamentului candidaţilor, nefiind analizate lucrările depuse de cei doi.

Reprezentanții MJ mai arată că, în analiza celor două propuneri, nu s-au evidenţiat aspectele pozitive referitoare la persoanele propuse, aceasta fiind orientată numai spre aspectele negative.

“În condiţiile în care rezultatul uneia dintre proceduri îl exclude pe cel al celeilalte proceduri, apreciem că singurele criterii pentru o apreciere imparţială asupra unuia sau altuia dintre cele două rezultate sunt profesionalismul, gradul de obiectivitate şi credibilitatea cu care au acţionat membrii celor două echipe de evaluare”, subliniază MJ la finalul analizei.

Raluca Dan

NICIUN COMENTARIU