Minciunile spuse cu seninătate de Kovesi în fața Secției de procurori a CSM

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a emis cel puțin două minciuni, în timpul discursului din fața Secției de procurori, unde a încercat, marți, să-și facă apărarea față de „rechizitoriul” ministrului justiției.

În primul rând, șefa DNA a susținut că, în mandatul său, nu există nicio condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe dosare instrumentate de DNA. „Niciuna, de când mă aflu la conducerea DNA. În perioada 2001-2012, au fost 12”, a spus Kovesi. Există, totuși, un dosar al DNA, în cazul căruia CEDO a condamnat România. Este vorba despre fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc, arestat, alături de fiica sa, Elena Pendiuc, și alți oameni de afaceri, reținuți în 6 noiembrie 2014, și trimiși în judecată în martie 2015. Elena Pendiuc a câștigat procesul contra statului român, la începutul anului trecut. Ema Pendiuc era însărcinată, la momentul reținerii de către DNA, deși procurorii au fost informați despre starea tinerei. După 24 de ore de arest, judecătorii au dispus cercetarea ei în libertate. Primul mandat al Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA a început 16 mai 2013.

În al doilea rând, Kovesi s-a referit la celebra ședință în care a vorbit de „decapare”. „La o simplă lecturare a documentului Inspecţiei Judiciare se poate constata că nu am folosit niciodată cuvântul decapat. De asemenea, nu am prioritizat dosarele în funcţie de numele unor persoane. Din expertiză tehnică rezulta foarte clar că înregistrările apărute în spaţiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justiţiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice”. Trebuie precizat că nu a fost niciodată efectuată oficial o expertiză tehnică, mai ales că aceasta se realizează pe suportul original al înregistrării. Pe de altă parte, Parchetul General a clasat dosarul privind înregistrarea, ceea ce înseamnă că aceasta este autentică și nealterată. De altfel, și Inspecția Judiciară a demarat o anchetă, precizând că „verificările de specialitate nu confirmă ipoteza invocată în apărare de persoana cercetată, respectiv că acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare”.

În al treilea rând, în cazul Microsoft-Sistemul de Educațional Informatizat, prejudiciul nu poate fi recuperat pentru că dosarul nu a fost trimis în judecată.

Andrei Tudor

NICIUN COMENTARIU