Mai avem încredere în vaccinuri?

Foarte puțini români au încredere în vaccinuri, chiar dacă acestea sunt recomandate de medic. Este principalul motiv al scăderii ratei de vaccinare, ceea ce a determinat Ministerul Sănătății să elaboreze un proiect de lege prin care să-și asume riscurile complicațiilor de pe urma vaccinurilor.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, un sfert dintre români nu are încredere în vaccinuri, iar una din cinci persoane nu s-ar vaccina împotriva virusului hepatitei B. Totodată, 60 la sută dintre români nu s-au testat niciodată pentru hepatită B sau C.

Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase, Adrian Streinu-Cercel, a spus că, deşi românii au început să cunoască din ce în ce mai multe despre HIV/SIDA, dar şi despre hepatita de tip B şi C, aceste infecţii rămân în continuare o problemă urgentă şi reală de sănătate publică.

Conform studiului, cu toate că majoritatea românilor au auzit de aceste boli, aproape jumătate nu sunt conştienţi de faptul că o persoană poate fi infectată fără a avea vreun semn de boală. De asemenea, mare parte dintre persoanele care au fost chestionate pentru realizarea studiului nu au indentificat în mod corect căile de transmitere a bolilor. În acelaşi timp, doar o treime dintre cei care au participat la studiu s-au testat vreodată pentru hepatită B, C sau HIV, 72 la sută dintre aceştia cred că nu au niciun risc sau au un risc minim să se îmbolnăvească de hepatită B sau C, iar în cazul HIV proporţia creşte la 76 la sută.

De exemplu, aproape toţi românii (97%) au auzit de HIV/ SIDA şi hepatitele B şi C, iar aproape jumătate ştiu că folosirea prezervativului reprezintă o metodă eficientă de reducere a riscului pentru aceste infecţii. Există însă în continuare câteva probleme majore: testarea sau mai degrabă lipsa testării pentru aceste infecţii, lipsa de încredere în vaccinuri şi existenţa unor mituri cu privire la cele trei infecţii. Aceste motive împiedică uneori prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul corect al infecţiilor. În plus, majoritatea românilor încă nu s-au testat pentru hepatită B şi C, ceea ce reprezintă un impediment puternic în gestionarea acestor infecţii

Adrian Streinu-Cercel

Potrivit studiului, doar 58% dintre cei chestionaţi consideră că unele categorii de persoane au risc crescut de hepatită B sau C, iar identificarea categoriilor la risc este scăzută.

Cu ocazia prezentării studiului, a fost lansată şi campania naţională de testare, informare, comunicare şi educare “H-Alert”, care promovează testare gratuită pentru HIV şi virusurile care declanşează hepatita B şi C, screening naţional şi servicii pentru utilizatorii de droguri injectabile. Testarea va avea ca rezultat realizarea Registrului Naţional de Hepatite

Campania se va desfăşura în perioada octombrie 2015 – aprilie 2016 şi va mobiliza tinerii şi grupurile sociale vulnerabile la infecţia cu HIV şi la virusurile care declanşează hepatita B şi C. Unul dintre obiectivele principale ale campaniei este de a invita aceste persoane, dar şi publicul larg, să se testeze şi să se informeze cu privire la prevenirea acestor infecţii. Testarea gratuită poate fi efectuată în unul dintre cele nouă centre din Bucureşti şi din ţară, dar şi în laboratoarele partenere. Lista centrelor poate fi consultată pe www.h-alert.ro.

Este foarte important ca oamenii să înţeleagă că testarea poate face uneori diferenţa dintre viaţă şi moarte. Infecţia cu HIV, precum şi cea virusurile hepatitice B şi C, evoluează de multe ori fără simptome sau poate fi confundată cu alte infecţii, astfel că singura modalitate de a afla dacă o persoană este infectată sau nu, este testarea. Cu rezultatele acestor testări vom putea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, să punem bazele unor politici de sănătate publică care să permită intervenţii mai rapide şi mai eficiente, care să diminueze amploarea infecţiilor în rândul tinerilor, grupurilor vulnerabile, dar şi în rândul publicului larg

Adrian Streinu-Cercel

Proiectul legii vaccinării, elaborat de Ministerul Sănătății, ar putea prevedea ca statul să-și asume complicaţiile sau sechelele apărute în urma administrării vaccinului, prin sprijinirea financiară sau socială.

Olimpia Diaconiuc

 

NICIUN COMENTARIU