Măsurile adoptate la nivel internaţional împotriva grupărilor islamiste

SUA au închis ambasadele din Orientul Mijlociu după interceptarea unor mesaje ale Al-Qaida

Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie coercitivă care cere dizolvarea imediată a grupării Stat Islamic, a frontului Al-Nusra şi a altor formaţiuni legate de Al-Qaida

SUA au închis ambasadele din Orientul Mijlociu după interceptarea unor mesaje ale Al-Qaida

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte, miercuri, sub preşedinţia lui Barack Obama pentru a examina modalităţile de luptă împotriva recrutării de islamişti străini în Siria şi Irak, relatează AFP, prezentând principalele măsuri adoptate deja la nivel internaţional.

ONU

Consiliul de Securitate a adoptat la 15 august o rezoluţie coercitivă care cere dizolvarea imediată a grupării Stat Islamic (SI), a frontului Al-Nusra şi a altor formaţiuni legate de Al-Qaida, şi i-a ameninţat cu sancţiuni pe cei care ajută aceste grupări să recruteze sau să se finanţeze. Toate ţările membre sunt chemate să ia măsuri “pentru limitarea fluxului de combatanţi terorişti străini” şi schimburile comerciale directe sau indirecte cu islamiştii sunt condamnate. ONU adaugă şase nume pe lista sa neagră cu persoane sau grupări jihadiste.

ŢĂRILE OCCIDENTALE

Australia anunţă, la 18 septembrie, că a dejucat proiecte ale SI împotriva liderilor săi şi că a arestat 15 persoane în cadrul unei operaţiuni care a implicat peste 800 de poliţişti, cea mai mare de acest tip organizată vreodată în această ţară.

Parisul adoptă la 23 aprilie un plan “antijihad” şi anunţă periodic dejucarea unor proiecte de plecare sau destructurare a filierelor de recrutare. Islamistul francez Medhi Nemmouche, suspectat de atentatul împotriva Muzeului evreiesc din Bruxelles la 24 mai (soldat cu patru morţi), este arestat la Marsilia la 30 mai. Deputaţii votează la 18 septembrie consolidarea arsenalului antiterorist (interdicţia de ieşire din teritoriu pentru a opri candidaţii jihadişti, posibilitatea de a bloca site-urile de Internet).

Berlinul interzice la 12 septembrie, “cu efect imediat”, orice activitate de susţinere, recrutare şi propagandă pentru SI pe teritoriul său, în special însemnele şi simbolurile grupării în reuniunile publice sau pe reţelele de socializare.

Londra anunţă la 1 septembrie un proiect de noi măsuri precum confiscarea la frontiere a paşapoartelor cetăţenilor suspecţi, sporirea controlului mişcărilor suspecţilor în ţară, chiar interdicţii de zbor pentru a împiedica întoarcerea jihadiştilor pe teritoriul britanic.

Haga anunţă la 29 august că vrea să le retragă paşapoartele olandeze islamiştilor cu dublă naţionalitate, chiar dacă aceştia nu au fost declaraţi vinovaţi de vreo infracţiune.

Spania, care a destructurat mai multe reţele de recrutare între care una condusă de un fost deţinut la Guantanamo (16 iunie), anunţă la 4 august arestarea a doi candidaţi la jihad, între care o minoră.

În Belgia, justiţia ordonă la 13 iunie judecarea a 46 de membri ai Sharia4Belgium (dintre care doar opt se află pe teritoriul său), o grupare acuzată de recrutarea islamiştilor.

Turcia anunţă la 23 septembrie că a reperat şi expulzat peste 1.000 de combatanţi străini din 75 de ţări.

ŢĂRILE ARABE

La Riyad, un decret regal (3 februarie) prevede până la 20 de ani de închisoare pentru participarea la lupte în străinătate şi apartenenţa la “grupări teroriste” a căror susţinere sau promovare sunt pedepsite. Grupările islamiste sunt clasate drept “organizaţii teroriste” la 7 martie, saudiţii care luptă în străinătate au la dispoziţie 15 zile pentru a se întoarce, sub pedeapsa urmăririi lor în justiţie. Justiţia îşi multiplică verdictele dure împotriva jihadiştilor.

În Kuwait, arestarea lui Hajjaj al-Ajmi, presupus colector de fonduri pentru Al-Nusra, grupare al cărei nume tocmai a fost adăugat pe lista neagră a ONU, este anunţată la 20 august apoi, la 18 septembrie, ţara anunţă arestarea mai multor presupuşi membri ai SI, între care saudiţi, şi supravegherea altor 134.

Amman anunţă la 21 septembrie arestarea a 11 membri ai SI acuzaţi de pregătirea unor atentate în regat.

Marocul se pregăteşte să îşi consolideze legislaţia antiteroristă cu pedepse de până la 15 ani de închisoare.

C.A.

NICIUN COMENTARIU