Iohannis, despre Legile justiției: Am decis să sesizez CCR și Comisia de la Veneția. Cum îi răspunde ministrul Tudorel Toader

  • UPDATE

Ministrul justiției, Tudorel Toader, i-a răspuns, miercuri, la Palatul Parlamentului, președintelui Klaus Iohannis. 

Am văzut afirmații potrivit cărora pe Legile justiției au fost necesare trei decizii ale CCR. E firesc dacă ai trei legi și trei sesizări. Curtea a admis în total 22 de soluții legislative din totalul celor trei legi, de sute de articole. Am observat că a exprimat (Klaus Iohannis – n.r.) preocupare pentru faptul că prin Legile justiției au fost consacrate instituții noi. Sigur făcea referier la acea secție specială pentru magistrați. M-a suprins. Indirect critică decizia CCR, decizie care a consacrat constituționalitatea respectivei soluții legislative. Prin urmare, are competență constituțională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza. Rămâne să motiveze sesizarea, pentru că eu nu pot să anticipez care poate fi critica de neconstituționalitate cu privire la înființarea secției speciale din moment ce CCR a constatat deja că soluția este constituțională“, a declarat ministrul justiţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că a decis să trimită la Curtea Constituţională a României pachetul de proiecte de acte normative privind modificarea Legilor justiţiei, dar şi să sesizeze Comisia de la Veneţia.

“În forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea, fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă”, a declarat Iohannis.

Șefu statului s-a declarat convins că judecătorii CCR “îşi respectă statutul de garanţi ai supremaţiei Legii fundamentale şi de apărători ai democraţiei prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectarea în România a principiilor şi valorilor democraţiei europene”. “După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor şi voi decide atunci dacă se impune o reexaminare”, a completat Iohannis.

Iohannis a amintit apoi parcursul legilor justiţiei și a susținut că Legea 303/2004 referitoare la statutul magistraţilor, Legea 304/2004 referitoare organizarea judecătorească şi Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie.

“Unele dispoziţii ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost declarate neconstituţionale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraţilor contravin în continuare Constituţiei, iar statutul procurorului este mult fragilizat. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare şi am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme. Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecinţe importante asupra funcţionării instanţelor cu riscul de a bloca actul de justiţie. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. În paralel, sunt eliminate garanţii ale independenţei organizatorice a justiţiei, prin creşterea rolului Ministrului Justiţiei în detrimentul CSM. Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei prin transferul masiv de atribuţii de la plenul CSM la secţii, probabil după dictonul divide et impera”, a mai precizat Iohannis.

 

NICIUN COMENTARIU