Instanțele adoptă “Memorandumul privind justiția”. Judecătorii “au votat expres” pentru demisia ministrului Raluca Prună

Majoritatea instanțelor din țară au decis să amâne organizarea unor forme de protest, una dintre nemulțumiri fiind faptul că Guvernul nu i-a inclus pe magistrați în ordonanța de urgență care prevede creșteri salariale pentru anumite categorii de bugetari, a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR).

Potrivit UNJR, instanțele au început, încă din 5 septembrie, să voteze, în adunările generale, “Memorandumul privind justiția” – document în care expun problemele din sistemul judiciar și solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o “justiție eficientă, modernă și de calitate”.

În plus, o parte dintre instanțe au votat expres pentru demisia ministrului Raluca Prună.

“Instanțele din țară au început să voteze în adunările generale, începând cu data de 5 septembrie, <<Memorandumul privind justiția>>, în care expun problemele din sistemul judiciar și solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o <<justiție eficientă, modernă și de calitate>>. Memorandumul a fost adoptat până pe data de 13 septembrie de aproape 60 de instanțe și peste 20 de Parchete. În cadrul acestor adunări generale, unele instanțe au decis să adopte și alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgențe sau protest cu banderole, însă majoritatea au decis prorogarea adoptării unor forme similare de protest în funcție de răspunsul oferit de celelalte puteri, în special de Guvern, la solicitările magistraților”, se arată în comunicatul UNJR.

Luni, la mai multe instanțe din țară, printre care cele din județele Dolj, Vâlcea, Neamț și Mureș, s-au anunțat proteste. Judecătorii au cerut demisia ministrului justiției și au solicitat Guvernului să se pună în executare hotărârile judecătorești privind salarizarea.

Potrivit informațiilor transmise de Parchetul General către Ministerul Justiției, la nivelul Parchetelor niciun magistrat nu se află în grevă.

“Prezenta este cea mai amplă mișcare de după 2009, iar magistrații – judecători și procurori – prin adunări generale evidențiază problemele din sistemul judiciar și oferă soluții pentru a avea o justiție eficientă, modernă și de calitate. Memorandumul prezent, inițiat de asociațiile profesionale ale magistraților, vine atât ca urmare a faptului că încrederea în justiție a scăzut cu 13% într-un an, cât și ca urmare a faptul că problemele din justiție semnalate în rezoluția adunărilor generale din 2009 nu s-au soluționat, lor adăugându-li-se alte probleme suplimentare”, mai precizează reprezentanții UNJR.

În memorandum se solicită ca celelalte puteri să asigure o independență reală a justiției, lipsită de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o justiție eficientă, modernă și de calitate.

Magistrații cer respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în stat, a forței obligatorii a hotărârilor definitive ale instanței, precum și a egalității de arme dintre acuzare și apărare.

Mai mult, magistrații condamnă în document “perpetuarea în spațiul public a unei justiții primordial represive”, precum și „nesocotirea importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client – avocat”.

Judecătorii au tras un semnal de alarmă și asupra „mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la Parchete, neurmate de anchete serioase și prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile favorabile persoanelor acuzate”.

Ca urmare a acestor încălcări ale drepturilor omului și a prezumției de nevinovăție, magistrații au solicitat „respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016”.

Judecătorii au solicitat „garantarea și respectarea statutului magistraților, independenței acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiții de muncă decente în sistemul judiciar”.

Aceștia au scos în evidență lipsa „din multe instanțe și Parchete a spațiilor proprii pentru magistrați și personalul auxiliar”, precum și folosirea în instanțe și Parchete de „aparaturi uzate fizic și moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv”.

Lipsa acută de personal, ca urmare a nesuplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspectiva implementării noilor coduri este o altă problemă punctată de magistrați.

Încă o problemă semnalată în memorandum este “viziunea reductivă a justiției”, văzută doar prin prisma „luptei împotriva corupției”, eroare preluată și în MCV.

Reprezentanții UNJR mai arată că inexistența unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleși a fost un alt aspect semnalat în memorandum. Un membru CSM este ales pe o durată de 6 ani și în acest moment nu există un instrument de a fi revocat, acesta nemaiputând da socoteală magistraților care l-au ales.

O altă problemă legată de CSM a fost refuzul acestui for de a-și îndeplini “efectiv misiunea de garant al independenței justiției”.

De exemplu, CSM a refuzat să se implice chiar și atunci când acest lucru a fost cerut de magistrați, „în situații precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunțarea unor hotărâri judecătorești, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații”.

Magistrații propun, în consecință, „adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce privește procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituții”.

Judecătorii au tras un semnal de alarmă și asupra „modului de acțiune a Inspecției Judiciare în ceea ce privește respectarea independenței judecătorului în pronunțarea hotărârilor și unitatea de măsură în acțiune”.

Inspecția Judiciară a instaurat o temere ca urmare a modului arbitrar și abuziv în care au fost cercetați magistrații cu privire la soluțiile pronunțate”, se precizează în memorandum. Memorandumul solicită revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de justiție prin exercitarea/ declanșarea unor verificări similare controlului judiciar, mai precizează UNJR.

O altă problemă semnalată în memorandum se referă la subfinanțarea sistemului judiciar, bugetul alocat justiției pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE.

De exemplu, “suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu”.

Pe lângă finanțarea adecvată a justiției și „înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”, magistrații au solicitat și „preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanțelor de către ÎCCJ, așa cum prevede legea”.

Magistrații au punctat și problema lipsei de transparență și a numirilor politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o soluție fiind introducerea de proceduri transparente și eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public.

Judecătorii au scos în evidență și legislația incoerentă (ex. salarizare ori taxa auto/ timbru de mediu), care a condus la zeci de mii de litigii „ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanțe, cât și costuri financiare semnificative pentru stat și cetățeni”, o altă problemă fiind și disfuncționalitățile create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală.

Potrivit UNJR, judecătorii au mai solicitat asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.

În memorandum se mai face trimitere la „crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale”.

O altă cerere se referă la clarificarea și transparentizarea relației dintre justiție și serviciile de informații, judecătorii fiind de părere că „relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor”.

Nerezolvarea situației fostului serviciu secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați, precum și nepublicarea procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația ofițerilor acoperiți în rândul magistraților, au fost alte două probleme punctate în memorandum. Magistrații au cerut publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați/colaboratori/informatori ai serviciilor de informații”, se mai arată în comunicatul UNJR.

R.D.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ