Industria tipografică așteaptă de la Guvern o rezolvare rapidă pentru a putea accesa fonduri europene

Datoria publică a României, peste 36% din PIB în ianuarie 2013. Riscul valutar a depășit cu 6 procente limita

Reprezentanții companiilor din industria tipografică și a ambalajelor așteaptă de la Guvern rezolvarea rapidă a situației generate de Ministerul Dezvoltării Regionale, care a exclus aceste domenii de pe lista codurilor CAEN eligibile pentru atragerea de fonduri europene în exercițiul financiar 2014-2020. În cadrul financiar anterior, 2007-2013, firmele din aceste domenii au putut beneficia de fonduri pentru înființarea, dezvoltarea și modernizarea activităților din aceste business-uri extrem de competitive la nivel european.

Eugen Teodorovici, fost ministru al Forndurilor Europene, susține că situația poate fi îndreptată într-o săptămână, printr-un act administrativ, care depinde exclusiv de Guvern.

”Singura modificare, care este foarte simplă, nu are legătură cu Bruxelles-ul, ține strict de Ministerul Dezvoltării Regionale. Șeful Autorității de Management poate să dispună foarte repede ca în ghidurile deja lansate să își facă loc o coalocare financiară clar definită pentru această zonă. Banii nu sunt mulți, e adevărat, dar ține strict de acest minister – pe hârtie foarte important, însă, în realitate, un minister extrem de slab”, a spus Teodorovici, într-o conferință organizată recent în București de reprezentanții industriei tipografice.

Inițial, în negocierea strategiei de finanțare europeană pentru actualul ciclu bugetar, cele două industrii au fost incluse, însă au fost excluse în 2016 de actualul guvern de pe lista eligibilă. Explicații oficiale nu au existat, astfel încât reprezentanții industriei speculează că este vorba despre lipsa de simț economic a celor care iau decizii economice doar din birouri.

Situația are impact asupra a 22.700 de angajați din 2.400 de firme la nivel național, încadrate în grupele de coduri 172 (Fabricarea articolelor din hârtie și carton) și 181 (Tipărire și activități de servicii conexe tipăririi).

tabel

În prezent, aproximativ 60% din comenzile de tipărituri din România se fac în favoarea unor furnizori externi din regiune (Bulgaria, Ungaria, Croația, Polonia), pentru că aceștia au primit resurse să se dezvolte, să se retehnologizeze, să-și eficientizeze costurile, au afirmat reprezentanții industriei.

Conferința a fost organizată de Asociația Tipografilor “Transilvania”, o organizație patronală căreia îi lipsește puterea de negociere din cauza caracterului regional.

Date despre industrie și impactul măsurilor Guvernului:

  • În HG 775 din octombrie 2015, în legătură cu Strategia Națională de Competitivitate a României, industria tipografică și cea a producției de ambalaje, incluse, în 2014, în domeniul Industriilor Creative, sunt menționate în prima categorie de agenți economici după „rolul economic și influența asupra ocupării forței de muncă”.
  • Această discriminare aruncă peste toate tipografiile din România spectrul stagnării, al sărăciei, șomajului și lipsei de perspective. Și asta în condițiile în care cererea de tipărituri comerciale, ambalaje si materiale publicitare e în creștere pe plan național, iar o alocare corectă a fondurilor ar însemna stimularea pe plan local a tipografiilor și producătorilor de ambalaje, aflați în concurență cu furnizorii externi, ar însemna locuri de muncăși investiții în tehnologii inovatoare care să pună tiparul pe o poziție solidă la convergența cu noile canale de comunicare digitalăși de ecologizare.
  • Tiparul este parte a Industriilor Creative, despre care România estimează căvor aduce, pana în 2020, până la 10% din PIB.
  • Omisiunea pare, mai degrabă, o eroare de tastare decat o decizie luată rațional, mai ales că editurile sunt eligibile, iar fabricarea hârtiei este eligibilă! Cu alte cuvinte, editurile pot concepe și edita, fabricile le pot furniza hârtia, dar tipărirea, produsul finit, lipsește cu desăvârșire din schemă.

T.S.

NICIUN COMENTARIU