Indicele ROBOR continuă să crească vertiginos. atingând un nou record

Indicele ROBOR își continuă creșterea fulminantă în detrimentul a milioane de români care au contractat credite în moneda națională.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,85%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Joi, indicele a crescut la 2,83%.

Luni, indicele a atins cel mai mare nivel din 14 octombrie 2014, când a fost 2,89%.

Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a crescut luni la 2,96%, cel mai mare nivel din 3 octombrie 2014, când a fost 2,98%.

BNR a anunţat, în 7 mai, creşterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.

În urmă cu o lună, atragerea din piaţă a 18 miliarde de lei de către BNR a mărit indicele ROBOR la 3 luni, de la 2,07% la 2,42% în doar două săptămâni. Economiștii susțineau că ROBOR creşte pentru că, în ultima vre­me, BNR a acţionat în sensul sterilizării exce­sului de lichiditate din piaţă. Este o măsură aştep­tată, de altfel, pentru că fusese deja anun­ţă. Este şi necesară pentru stoparea inflaţiei. 

„Dobânda ROBOR creşte pentru că Banca Naţională retrage lichiditatea din piaţă, dar şi pentru că «anticipaţiile» privind creşterea do­bânzilor sunt foarte mari. Altfel zis: instituţiile de credit anticipează că inflaţia va rămâne sus şi, astfel, dobânzile cresc pentru că orice do­bân­dă nominală cerută include infla­ţia“, spunea Adrian Codîrlaşul, preşedin­tele Asociaţiei Analiştilor Financiari, pentru Ziarul Financiar.

De partea cealaltă, BNR consideră că, prin politica de majorarea a dobânzii-che­ie, poate ţine inflaţia sub control şi o poate duce, la finele anului, la 2,5% (plus/minus 1%). În ultima şedinţă a Consiliului de Admi­nis­tra­ţie al BNR, din 4 aprile, BNR a menţinut însă dobânda de politică monetară la 2,25%.

Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR, susținea că politica băncii centrale începe să-şi arate efectele pentru că in­flaţia lunară – cea care indică tendinţa – a în­ceput să scadă, de la 0,3% în februarie faţă de ianuarie la 0,29% în martie faţă de februarie. Este puţin, dar este o tendinţă.

Problema este că politica de reducere a inflaţiei majorează dobânzile.

Emanuel Stan