Imunitatea parlamentară, un vis care ar putea deveni realitate (I)

Alegerile parlamentare constituie un foarte bun prilej pentru unii politicieni care au probleme cu legea de a-şi face rost de imunitate la umbra căreia sa stea liniştiţi în următorii patru ani. Aşa se face că pe listele tuturor alianţelor politice apar candidaţi controversaţi care au decizii de colaborare cu fosta securitate, sunt urmăriţi penal sau care au primit chiar închisoare cu suspendare.

Şpagă pe listele USL

Un exemplu în acest sens este cazul senatorului UNPR Şerban Mihăilescu, zis şi ”Michi Şpagă”, care candidează acum sub umbrela USL. Personaj controversat al politici româneşti, şi apropiat al fostului premier Adrian Năstase – deţinut în prezent la Jilava – Şerban Mihăilescu a fost condamnat în 2011 de DNA la un an de închisoare cu suspendare ca mai apoi, în 2012, completul de cinci judecători ai ÎCCJ să decidă achitarea acestuia în dosarul ”Amele de vânătoare” şi ridicarea sechestrului de pe cele şapte arme de vânătoate care îi fuseseră confiscate. Şerban Mihăilescu a fost declarat şi colaborator al fostei securităţi, în februarie, 2007, de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – CNSAS. După ce l-a audiat în urmă cu o săptămână, Colegiul CNSAS s-a pronunţat ulterior din nou în privinta relaţiei pe care Şerban Mihăilescu a avut-o cu Securitatea. Pe 11 mai 2007, acesta a fost ”albit” tot de CNSAS, care s-a contrazis în privinţa verdictului anterior conform căruia senatorul pe atunci din PSD a facut poliţie politică în calitate de agent acoperit al fostei Securitati. După ce Mihăilescu a contestat decizia, un membru al Colegiului şi-a schimbat votul, înclinând astfel balanţa în favoarea lui. Este vorba despre Cazimir Ionescu, reprezentant PSD în Colegiu, care s-a abţinut de la vot. Şerban Mihăilescu candidează acum pe listele USL pentru un nou mandat de senator într-un colegiu din Teleorman – unde ”jupân” este preşedintele CJ, Liviu Dragnea, cel mai recent candidat pentru alegerile parlamentare urmărit şi el penal de procurori.

Dragnea, un parlamentar atipic

Pe 24 octombrie, după ce a declarat că tot se gândeşte şi de răzgândeşte, Liviu Dragnea a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută la Alexandria, că în sfârşit a decis să candideze pentru un mandat de deputat, susţinând că îi pare rău de cetăţenii care l-au votat la alegerile locale dar pentru care, zice el, va face mult mai mult din Parlamentul României. ”Vreau să fiu un parlamentar atipic”, a declarat Dragnea. În octombrie, procurorii DNA au început urmărirea penală 67 de persoane pentru frauda la referendumul din 29 iulie, toate aceste persoane avand legaturi cu secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, care este de asemenea cercetat în acest sens.
Procurorii precizează că fraudele au avut loc în judeţele Teleorman, Gorj si Vrancea, persoanele acuzate fiind suspectate de fraudarea referendumului.
“În actele de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice şi probe ca în data de 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiasi numar de semnături falsificate”. Procurorii au menţionat că au fost reţinuti 49 presedinţi de secţii de votare, toţi fiind parte din sistemul IT controlat de Dragnea, învinuit în acelaşi dosar Aşa se face că, după două drumuri pe la DNA, Liviu Dragnea a anunţat că se va ”sacrifica” pentru ceăţenii care au votat pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu: “Dincolo de dorinţa celor 7,4 milioane de români, care au arãtat un drum pe care trebuie sã merg, şi vreau sã merg pe drumul ãsta pânã la capãt, fiind  unul dintre ei vreau sã se facã dreptate pânã la capãt şi locul acesta este Parlamentul. Un alt motiv este faptul cã aceastã ţarã trebuie sã primeascã de la fiii ei, de la români, un proiect de þarã, un proiect naþional. Oamenii ãia n-au venit pur şi simplu sã-l suspende pe Traian Bãsescu, ãsta a fost un simptom, ei au spus cã vor o nouã Românie, cã vor o reformã constituţionalã, vor o descentralizare”, a explicat Dragnea.

Victor Mocanu, marele baron de Buzău

Judeţul Buzău, ”leagănul” multor hoţii de-a lungul anilor, ar putea fi reprezentat, în viitorul parlament, de tatăl şi beizadeaua sa pe numele lor de ”famiglie” Mocanu. Victor Mocanu  – fost preşedinte al CJ Buzău – candidează pe listele PSD pentru senat, în timp ce fiul său, Andrei, care este cel mai tânăr deputat, candidează pentru un nou mandat tot pe listele PSD. Înaintea precedentelor alegeri locale, un raport despre candidaţi „pătaţi” ai uninominalului îl surprindea pe Adrian Mocanu, care a trecut şi pe la UNPR, în postura de afacerist cu proiecte şi contracte finanţate de banii publici. Victor Mocanu este un controversat baron local despre care presa a scris de-a lungul anilor despre afacerile sale nu tocmai curate.

Ionela Bruchental, fina lui Vasile Blaga, aruncă voalul

Pe listele PDL candidează tocmai din Bihor un alt personaj controversat – Ionela Bruchental. În 2004 mafia petrolului ajunsese la apogeu, celebrul scandal în care procurorul Lele de la Oradea l-a arestat pentru contrabandă pe Adrian Tărău, fiul prefectului, protejat de Adrian Năstase în persoană, a fost doar o timidă ridicare a păturii de pe mizeria de la Oradea. Din acest cerc provine şi Coriolan Pop- Bruchental, fostul soţ al Ionelei Bruchental, fostă deputat PDL, fostă şefă la AVAS şi cel mai important fina de cununie a boss-ului PDL Vasile Blaga. Ionela Bruchental a intrat în politica mare în 2004, când a fost aleasă deputat, bogatul său soţ fiind un sponsor important al PD dar şi un personaj certat cu legea. Coriolan Pop Bruchental a fost condamnat în 2006 la 4 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru contrabandă, evaziune fiscală şi fals material în înscrisuri oficiale, întrucât a introdus în ţară, fără a achita taxe vamale, zeci de transporturi de ulei alimentar în numele unor firme aparţinând unor cetăţeni arabi plecaţi din România. Deputatul Bruchental a divorţat în urma scandalului public, presa speculând însă că a totul a fost o manevră pentru a-şi proteja averea. După condamnarea definitivă soţul deputatei a reuşit să se sustragă de la executarea pedepsei o perioadă de timp, Vasile Blaga fiind Ministru de Interne.

Florin Popescu, baron de Dâmboviţa

Valul vieţii l-a aruncat, în anul 2008 pe tărâmul politicii româneşti, al prosperităţii dar şi al puterii pe Florin Popescu- fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, actual candidat al PDL pentru un fotoliu de deputat într-un colegiu din Târgovişte. Figura lui Popescu este emblematică pentru baronizarea acută a democrat liberalilor sub guvernele Boc, în doar patru ani acesta reuşind să-şi lipească eticheta de baron- vedetă a PDL. Potrivit presei locale, protejat al Elenei Udrea, Florin Popescu este supranumit „Naşul”. Tot presa locală a relatat cum procurorii DNA au făcut descinderi la primăria Târgovişte anul acesta- până în prezent însă nici o acuzaţie oficială nu a fost făcută pe numele acestuia. În afară de suită de protejaţi pe care i-a propulsat în funcţii cheie, Florin Popescu mai este cunoscut pentru interese de afaceri legate de societatea de construcţii PROCOR SA, la care Popescu şi-a vândut acţiunile, fiind coordontă din umbră de tatăl acestuia, companie care a încasat zeci de milioane de lei din contracte cu bani publici. O altă companie Biandra Trading în care Popescu avea interese comercializa centrale termice, susţine presa locală, tocmai în timp ce Primăria Târgovişte invita locuitorii din oraş să se debranşeze de la sistemul de încălzire centralizat al primăriei- practic compania Termica a primăriei a fost dusă în pragul falimentului. Ieşit şifonat din alegerile locale Popescu îşi joacă acum ultima carte. (C.C)

 

NICIUN COMENTARIU