Impactul potențial al Planului Juncker pentru PIB-ul României: între 0,95 și 4,75 pp anual

Planul Juncker ar putea crește produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă, se arată în studiul ”Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești”, prezentat, miercuri, de Institutul European din România (IER) și citat de Agerpres.

Documentul subliniază faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker, reacție cauzată de piața de capital din România.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a anunțat în 2014 crearea unui nou fond strategic pentru investiţii, destinat mobilizării a cel puţin 315 de miliarde de euro, pentru a relansa economia UE. Planul de investiții este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

Principalele concluzii ale studiului IER:

  • Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creștere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al funcției impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creștere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o creștere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la susținerea tendinței actuale a economiei românești, deci la o creștere susținută a PIB-ului de aproximativ 2,85-3 pp/an.
  • Prognozele puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creștere anuală pentru 2015 și 2016 de aproximativ 2,7 și 2,9 procente și încorporează noul aport investițional.
  • Scenariul optimist este bazat pe o rată de creștere a stocului de capital de 5 procente. Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariția crizei economice în România.
  • În condițiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creșterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creștere a PIB-ului anual de 4,75 pp.
  • România se confruntă cu diminuarea investițiilor, atât în sectorul public, cât și în cel privat: formarea brută de capital fix, adică bunurile achiziționate pentru a fi folosite în procesul de producție, a scăzut în sectorul privat cu aproape 44% în anul 2009, față de anul 2008, și cu peste 20% în sectorul public în aceeași perioadă. Mai mult, în anii 2013 și 2014, investițiile private își mențin scăderea anuală, iar în anul 2014 se diminuează și investițiile publice comparativ cu anul anterior.
  • Îngrijorător este faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker. O astfel de lipsă de reacție este cauzată, într-o bună măsură, de dezvoltarea scăzută a pieței de capital din România, dar și de lipsa de modalități prin care investitorii privați pot accesa fondurile puse la dispoziție.
  • România are nevoie de resursele puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS) pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul UE.
  • Față de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate și educație primară, educație superioară și formare profesională și penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor și inovare.

T.S.

NICIUN COMENTARIU