Gruparea bancherilor din BRD a fraudat şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM. GALERIE FOTO

Procuroii DIICOT susţin că doi directori de sucursale, 4 directori comerciali şi şase angajaţi din BRD au fost complicii oamenilor de afaceri Marius Locic şi Vasile Creştin în schimbul unor procente din sumele obţinute din credite. Bancherii primeau însă şi comisioane „grase” de la şefi pentru activitatea prodigioasă a băncii. Dosarul în care procurorii au cerut arestarea pentru 20 de persoane, bancheri, notari, evaluatori şi oameni de afaceri, este doar o mică parte a unui denunţ venit din partea unui om de afaceri condamnat la 5 ani de închisoare pentru fraudă cu un credit de 750.000 de euro.
În martie 20011 unul dintre directorii comerciali ai sucursalei BRD Unirii a semnat o cerere de garanţie catre FNGCIMM în care susţinea că o firmă a grupării nu avea restanţe, deşi figura cu neplăţi mai vechi de 60 de zile. Aceiaşi responsabili din bănci au aprobat credite unor societăţi cu o situație financiară şi economică vulnerabilă – după cum erau descrise chiar de analiştii băncii.
Fondul National pentru Grantarea Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a garantat 9 societăţi cu 5.400.000 de euro.
De la BRD, gruparea Creştin ar fi obţinut prin fraudă credite de 41.263.595 de euro, prin intermediul a 20 de firme. BRD Dorobanți a fost păgubită de 14 societăţi, cu 31.048.063 de euro. De la ATE Bank, trei societăţi au obţinut credite de 9.705.069 de lei.
Procurorii DIICOT vorbesc despre un grup de crimă organizată care funcţiona în interiorul băncii sub coordonarea chiar a doi dintre directorii celor mai importante sucursale: Adrian Marţiş, directorul BRD Unirea şi Andrei Nanu, directorul BRD Dorobanţi. Sistemul implementat şi întreţinut de aceştia pentru fraudarea băncii consta în creditarea succesivă a unor societăţi în mare parte neeligibile în condiţiile în care erau constituite garanţii supraevaluate şi garantarea FNGCIMN. Pe principiul suveicii, aceştia foloseau o parte din banii proveniţi din credite ca să plătească dobânzi şi uneori chiar pentru a rambursa o parte din creditele scadente ale altor firme controlate de grup, doar ca să evite suspicunile de fraudă. Omul de afaceri Vasile Creştin, nu este doar cel mai important dintre clienţii băncii, ci este considerat de DIICOT capul filierei care acorda la comandă credite de investiţii. Creştin ar fi avut chiar propriul om la butoane, consilierul de clientelă Claudia Peter, care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al afaceristului. Conform anchetatorilor, Peter era cea care se asigura ca documentele primite de la membrii grupului nu îşi urmau circuitul firesc în bancă, cererile de înregistrare nu erau datate, semnate pentru a nu putea fi verificată ordinea întocmirii şi cronologia primirii documentelor.
Garanţiile pentru credite nu erau constituite prin adevaratul mandatar, ci prin mandatari, în marea lor majoritate oameni cu o situaţie materială precară şi lipsiţi de instruire. Notarii implicaţi în acest dosar aveau proceduri standard pentru astfel de situaţii: la încheierea contractelor de vâzare-cumpărare, vânzătorii semnau doar antrecontracte şi două procuri, una de împuternicire la o viitoare vânzare, cealaltă pentru ipotecarea terenului la bancă.
Trei notari au autentificat contracte de vânzare-cumpărare pentru terenuri arabile cu un anumit preţ şi, în aceeaşi zi, au încheiat contracte de ipotecă în favoarea BRD pentru aceleaşi terenuri, dar la valori de sute de ori mai mari decât cele pentru care fuseseră cumpărate. Spre exemplu, un teren intravilan cu destinaţie agricolă a fost cumpărat în plină criză, în februarie 2009, cu 150.000 de euro şi reevaluat la 5,3 miloane de euro. Terenul a fost depus garanţie la un credit de 2,9 miloane de euro.
Au existat situaţii în care firmele care au beneficiat de credite nu aveau sediu social sau vreun punct de lucru în acelaşi judeţ cu banca. Într-un alt caz, acţionarul majoritar Vasile Creştin, căruia banca îi acordase un credit de investiţii de 6,4 milioane de euro, a cesionat părţile sociale în aceeași zi în care administratorul societăţii a semnat contractul de creditare.

Mihaela Maia

NICIUN COMENTARIU