Fără servicii medicale, în România secolului XXI

Peste 4 000 de cetăţeni din oraşul Sulina nu au acces la servicii medicale de urgenţă. Guvernarea Boc le-a desfiinţat spitalul, iar actualul executiv a reînfiinţat alte unităţi sanitare, dar de ei a uitat.

Desfiinţarea spitalelor declarate neperformante în timpul guvernării Emil Boc, care a avut loc pe 1 aprilie 2011,  a lăsat mii de persoane, din zone greu accesibile, fără asistenţă medicală. Ministrul de-atunci, Cseke Attila, susţinea că reprofilarea celor 67 de spitale ( adică majoritatea celor cu mai puţin de 130 de paturi) aducea o economie la buget de 175 de milioane de lei.

Și banii, și viața

Nu a pus la socoteală, însă, tragediile petrecute în localităţi pe care desfiinţarea spitalelor le-a lăsat fără medici. În localitatea Bălceşti, din Vâlcea, un bărbat a murit în faţa spitalului proaspăt închis pe 1 aprilie, pentru că producea pierderi financiare. Un alt bărbat a murit, tot pe-atunci, în drum spre spitalul din Constanţa după ce rudele lui încercaseră să-l ducă la spitalul recent desfiinţat din localitatea Băneasa. Peste doouă mii de persoane au fost redistribuite în sistemul spitalicesc, unele fiind nevoite să-şi părăsească familia sau locuinţele pentru a se încadra la noul loc de muncă.

În Drăgăneşti-Olt, sute de persoane au protestat săptămâni la rând împotriva deciziei de desfiinţare a spitalelor.

Este cert, aşadar, că această măsură a guvernului Boc a fost una dintre cele mai nepopulare şi nu a făcut decât să adauge nemulţumiri în plus la pasivul de nemulţumire populară.

Un oraş invizibil din Palatul Victoria

Cu toate că această lecţie ar fi trebuit să le dea de gândit reprezentanţilor actualei majorităţi parlamentare, în unele localităţi, situaţia nu a fost remediată nici de noua echipă de la Palatul Victoria.

În Sulina, oraş cu o populaţie de circa 4 500 de locuitori, spitalul a fost desfiinţat, în timpul mandatului fostului ministru al Sănătăţii, Attila Cseke. Cel mai apropiat spital de Sulina se află în Tulcea. Pentru a ajunge la spitalul din Tulcea, cetăţenii din Sulina trebuie să se deplaseze cu feribotul sau cu şalupa. Cea mai rapidă cursă durează aproximativ o oră şi jumătate, iar preţul unei curse este de 60 de lei. În cazul unei naşteri premature sau al unui pacient dependent de dializă, drumul către spital se transformă într-o adevărată luptă pentru viaţă. Dar și simple controale de rutină sau analize medicale sunt un adevărat coșmar, transformând sănătatea într-o aventură și boala în normalitate.

Primarul Sulinei susţine că desfiinţarea Spitalului Sulina ar constitui o problemă de siguranţă naţională. Aurel Dimitriu credea pe-atunci că „doar preşedintele Băsescu mai poate opri decizia aberantă luată de Ministerul Sănătăţii de a lăsa oraşul fără asistenţă medicală” şi a depus un memoriu la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în care cere preşedintelui să supună dezbaterii cererea sa în prima şedinţă a consiliului. A fost inutil. Spitalul a rămas desființat și în CSAT s-au discutat alte prbleme, nu soarta miilor de locuitori ai orașului care trebuie să se descurce doar cu asistența medical primară, singura pe care o deschide cabinetul medical rămas în spital.

Decizii aberante

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, spune că soluţia pentru rezolvarea problemelor de la Sulina este redeschiderea spitalului sau înfiinţarea unui centru multifuncţional, care să asigure asistenţa medicală de urgenţă. “Nu ştiu care au fost criteriile care au stat la baza deciziei de desfiinţare a spitalelor. Poate că unele trebuiau desfiinţate, nu ar fi o problemă să desfiinţezi un spital ce se află la 30 – 40 de km de o localitate mai mare şi care are la dispoziţie o şosea europeană. Nu poţi desfiinţa însă spitalele, din contră se recomandă construirea unor centre multifuncţionale, din zonele greu accesibile. Desfiinţarea acestor spitale înseamnă că nu mai asiguri servicii medicale pentru cetăţenii din respectiva zonă”, a declarat pentru Sursa zilei, Vasile Astărăstoae. (Liviu Moşoiu)

NICIUN COMENTARIU