EY: De ce au acceptat greu românii că au intrat în recesiune economică în 2009

boc

Clasa politică și oamenii de afaceri din România au evitat mult timp să admită faptul că economia urma să scadă în 2009, în ciuda evidențelor și a faptului că economiile occidentale intraseră în criză încă din 2008, potrivit unei retrospective realizate de compania de consultanță EY.

În 2009-2010, principalele mesaje vehiculate erau ”România va fi ocolită de criză”, ”România are aşi în mânecă în lupta cu criza”, ”Stăm mai bine decât economiile dezvoltate, care vor fi mai afectate de recesiune”, ”Am scăzut în primul trimestru din 2009, dar mai puţin decât Germania”, ”Vom reveni puternic pe creştere din 2011, la rate de plus 5%”.

Prin instrumentele oferite de Google, se poate vedea evoluția interesului pentru criza economică şi pentru recesiune în România. Cele mai multe căutări după termenul ”criză” au fost în perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2009, când se vorbea despre previziunile pentru anul următor şi despre ce se întâmpla în economiile dezvoltate.

Sintagma ”criză economică România” a înregistrat un vârf de interes abia în mai 2010, când economia ieșise tehnic din recesiune.

Conform datelor Eurostat, economia României a scăzut în fiecare trimestru începând cu trimestrul al patrulea 2008, până în primul trimestru al anului 2010, exceptând T3 2009, când s-a înregistrat o creştere de 0,1%. Per total, în 2009, s-a înregistrat o scădere economică de 7,1%. Oficial, recesiunea s-a declarat în iunie 2009.

Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, atrage atenția că, deşi este o diferenţă conceptuală semnificativă între criză şi recesiune, în România s-a vorbit tot timpul mai ales despre criză.

”Mult timp după ce a început să fie resimţită local criza financiară, urmată de recesiunea debutată în Statele Unite încă din 2007, la noi se evita etichetarea fenomenului cu sintagma recesiune economică. Se vorbea despre criză financiară sau economică, dar nu despre recesiune. O explicaţie ar putea fi că recesiunea debutase printr-o criză de lichidităţi, de unde titlul criză, dar am vorbit despre criză şi pentru că ne-am fi dorit să rămânem la acest stadiu. Mai ales pentru că o criză se referă la un moment clar delimitat în timp, pe când eticheta recesiune ar fi dat o amploare şi mai mare condiţiilor pe care le trăiam zi de zi ca oameni obişnuiţi sau ca şi companii”, a afirmat Mihaela Matei.

EY trece în revistă cele mai relevante momente ale acelor ani:

  • Veniți dintr-o economie cu o creștere de 7,3% în 2008, mulţi manageri refuzau, chiar şi la sfârşitul lui 2008, să accepte că şi companiile din România vor fi afectate, deși primele semne de recesiune au apărut în SUA, în decembrie 2007. Chiar şi la începutul lui 2009, erau încă mulţi care credeau că trăim un blocaj şi că în câteva luni economia îşi va reveni.
  • Cu cât înaintam în 2009, noua realitate economică devenea din ce în ce mai clară pentru cei mai mulţi dintre noi. Am conştientizat că traversăm o recesiune şi că aceia care strigau „lupul!” nu o făceau de dragul senzaţionalului.
  • Între timp, am trecut peste şoc, am metabolizat recesiunea, am acceptat pierderile efective sau de oportunităţi, ne-am acomodat cu incertitudinea şi austeritatea, iar unii dintre noi au început să vadă oportunităţi de afaceri în recesiune. Costurile de personal au scăzut, dând posibilitatea unor start-up-uri să aibă acces la profesionişti de a căror expertiză şi entuziasm nu ar fi putut beneficia altfel.
  • Cel mai important, am avut parte de o reaşezare a valorilor personale. Consumerismul s-a temperat, banii nu mai sunt pe primul loc şi am început să ne dorim lucruri care dau o semnificaţie mai relevantă muncii noastre decât veniturile în sine.

 Vlad Bârleanu

NICIUN COMENTARIU