Dr. Alexandru Filipescu, despre tratarea cancerului de col cu metoda ERAD: „Tratează efectele, dar nu și cauza”

Un renumit medic obstetrician care folosește o tehnică specială în tratarea cancerului de col uterin arată că aceasta înlătură efectele, dar nu și cauza.

Doctorul în obstetrică-ginecologie Alexandru Filipescu, cercetator științific și doctor în științe medicale, explică de ce tehnica ERAD – sau Electro Rezecția cu Ansă Diatermică – nu poate înlătura cauza cancerului.

Mai întâi de toate, trebuie spus că, daca testarea HPV a identificat tulpini cu potential oncogen, se pot efectua doua tipuri de tratament: chirurgical sau ovule/crema Aldara cu o substanță antivirală. „Mai eficient este tratamentul chirurgical. El se efectuează în mai multe etape, în funcție de vechimea și profunzimea leziunii. Prima etapă constă în excizarea electrică a zonei cu leziuni și doi-trei milimetri în jurul ei (zona de siguranță), intervenție numita ERAD”, explică dr Alexandru Filipescu. Dar, prcizează el, „prin cauterizare, colul va fi sănătos pentru o perioadă, dar cauza rămâne și poate favoriza apariția unei noi leziuni. De aceea, sunt foarte importante identificarea ăi tratarea cauzei. Cauterizarea tratează efectul, dar nu și cauza”.

ERAD reprezintă o procedură ce presupune folosirea unei anse prin care trece curent electric – în scopul de a elimina o porțiune de țesut afectat de la nivelul cervixului uterin (cervix = col = partea inferioara a uterului, ce se găsește situată în interiorul vaginului). De asemenea, acest tip de procedură asigură, simultan cu efectuarea exciziei, și hemostaza (oprirea sângerării).

Acest tip de procedură se efectuează, în majoritatea cazurilor, folosind anestezic local. Avantajul acestui tip de procedură constă în eliminarea unei cantități minime de țesut, asigurând integritatea țesutului eliminat, mai degrabă decât distrugerea acestuia. Astfel, țesutul eliminat poate fi analizat de un medic anatomo-patolog care să confirme amploarea modificărilor celulare dar și eficiența exciziei exprimată prin gradul de afectare al marginilor probei trimisă spre analiză.

Studii recente incriminează o legătură între această procedură și riscul de naștere prematură; însă, acest risc nu a fost observat în cazurile în care excizia nu a depășit 10 mm în profunzime. Chiar și în cazul procedurilor ERAD efectuate cu o profunzime mai mare de 10 mm, riscul de naștere prematură nu crește semnificativ și de asemenea, poate fi prevenit prin montarea, pe perioada sarcinii, la nivelul colului a unui dispozitiv numit Pesar.

S-au efectuat de asemenea studii care să identifice posibilitatea ca această procedură să influențeze fertilitatea (obținerea unei sarcini). Atât studiul efectuat în 1995 și publicat în BJOG cât și cel efectuat în 2004 – nu au reușit să identifice elemente care să incrimineze procedura ERAD în modificarea fertilității.

De asemenea, un studiu publicat în 2014 și efectuat pe un lot de 43 de paciente – pe perioada 2004 – 2011, a identificat doar două cazuri în care fertilitatea a fost afectată. Aceste cazuri se leagă de apariția unor complicații post-procedurale și anume: infecția ori sângerarea abundentă ce au urmat procedurii. Acest studiu concluzionează că în condițiile în care procedura nu este urmată de complicații, fertilitatea nu este afectată.

În concluzie, procedura de ERAD asigură eliminarea unei zone de țesut modificat, țesut ce poate evolua ulterior către cancer de col; fără să afecteze fertilitatea și cu influențe minime asupra duratei unei eventuale sarcini.

 

NICIUN COMENTARIU