Dosarele lui Mazăre. Cu „R” de la Radu

Zeci de dosare ale edilului Constanţei au fost înregistrate greşit în opisurile instanţelor locale. Radu Mazăre figurează în aceste dosare ca făptuitor, dar și ca parte vătămată, cu acuzații de la abuz sau neglijență, la calomnie sau retrocedări ilegale

Radu Mazare_SZ 1

Peste 30 de dosare, procese şi plângeri penale în care Radu Ştefan Mazăre figurează ca făptuitor sau chiar parte vătămată au fost înregistrare în opisurile penale ale Judecătoriei Constanţa la litera R, făcând astfel aproape imposibilă identificarea tuturor dosarelor în care a fost cercetat primarul Constanţei în perioada 2004-2006 – o perioadă premergătoare informatizării instanţelor. Practic, dosarele din urmă cu 10 ani pot fi identificate doar după consultarea opisurilor penale, iar informaţiile despre procese sunt mai mult decât succinte, fiind notate doar data înregistrării, numele şi calitatea persoanei vizate (făptuitor sau parte vătămată).

Sursa Zilei a verificat opisurile penale ale instanţei constănţene şi a regăsit astfel urmele violentei campanii politice purtate de Radu Mazăre înainte şi după preluarea funcţiei de primar, traduse în câteva zeci de procese de calomnie şi insultă, infracţiuni dezincriminate în mandatul Monicăi Macovei. Cele mai multe dintre procese au însă ca obiect plângeri împotriva NUP-urilor pe care Radu Mazăre le primea constant în parchetele constănţene, la acuzaţii de abuz în serviciu şi fals aduse de urmaşii vechilor proprietari de terenuri din Constanţa şi Mamaia.

O parte dintre proprietarii păgubiţi prin tergiversarea răspunsurilor la notificările pentru restituirea unor terenuri se regăsesc pe lista victimelor dintr-un dosar instrumentat timp de trei ani de DNA şi judecat de 6 ani de Curtea de Apel Bucureşti. Alte dosare privind modul în care au fost restituite terenuri în ultimul deceniu în Constanţa sunt încă cercetate de DNA, ancheta fiind extinsă în urmă cu o lună, inclusiv pentru modul în care a fost retrocedat terenul de sub Cazinoul din Mamaia. În toate procesele studiate de Sursa Zilei, Radu Mazăre este apărat de avocatul Marius Mocanu Caraiani.

Luptătorul anticomunist Nica Leon, înfrânt de justiţie în lupta cu barierele lui Mazăre din Mamaia

Pe 27 iulie 2004, Nica Leon reclama modul superficial în care procurorii constănţeni îl cercetaseră pe edilul Constanţei pe care luptătorul anticomunist îl reclamase pentru abuz în serviciu şi încălcarea dreptului fundamental la liberă circulaţie. Motivul îl reprezenta montarea barierelor la intrările în staţiunea Mamaia, considerate factor de discriminare de către autorul unei celebre scrisori aticeauşiste publicată de presa internaţională în preambulul revoluţiei române. La finalul dosarului 155/2004, judecătorii au menţinut NUP ul primit de Radu Mazăre şi l-au obligat pe Nica leon să plătească şi cheltuieli judiciare în valoare de 300.000 de lei.

 Dosarul 370/2004. Moștenitorul unui teren din Mamaia acuză abuzurile primarului

Petent Mircea Cărbunescu. Un bătrân în vârstă de 78 de ani, la data formulării plângerilor, cerea Judecătoriei Constanţa să desfiinţeze NUP-ul primit de Radu Mazăre la acuzaţia de abuz şi neglijenţă în serviciu. În condiţiile în care legea 10 obliga autoritatea locală să răspundă motivat în 60 de zile la notificarea privind retrocedarea unei suprafeţe situată în staţiunea Mamaia, la care bucureşteanul nu primise răspuns nici după trei ani. Plângerea moştenitorului de terenuri fusese respinsă ca nefondată de Parchetul Constanţa, întrucât procurorii au considerat că fapta nu există. Exemplare sunt strădaniile depuse în mai multe multe termene de instanţă pentru citarea primarului Constanţei. Finalul procesului este încununat de prezentarea unei adrese, suspect antedatată cu un an de Primăria Constanţa, prin care instituţia condusă de Radu Mazăre confirmă că nu a dat niciun răspuns din cauza numărului mare de notificări primite după închiderea teremenului de depunere a actelor de către alţi solicitanţi.

Dosarele 199/2004 şi 142/2004. Două bătrâne au cerut retrocedarea unor clădiri din Constanța

Petentele au fost surorile Rodica şi Cristina Diana Ivănescu. Bătrânele ceruseră restituirea unui teren de aproape o mie de metri pătrați pe bulevardul principal al Constanţei, cu 8 corpuri de construcţie. Toate clădirile fuseseră naţionalizate şi transformate în instituţii  – cinematograf, RADPP, RADET, Dobrogea S.A.

Dosarul Petrotrans, înăbuşit în procese de calomnie

Un adevărat ciclon mediatic a fost stăvilit, în anii 2004-2005, de cuplul Radu Mazăre – Nicuşor Constantinescu doar prin procese de calomnie şi insultă, strămutate ulterior la alte instanţe din România. Tot prin astfel de procese a fost pecetluită soarta mai multor publicaţii locale, dar şi a corespondenţilor care publicau în presa centrală informaţii despre presupuse asocieri infracţionale ale edilului constănţean. Fiul fostului prefect al Constanţei, acum deputat PSD – Eduard Martin, preşedintele CJ Constanţa –  Nicuşor Constantinescu şi fostul campion la lupte, graţiat de preşedintele Traian Băsescu după ce a fost condamnat pentru falimentarea intenţionată a firmelor sale – Ion Draica se regăseau, în 2004, pe lista celor supectaţi că au beneficiat de pe urma furtului a peste 100.000 de tone de combustibil din conductele Petrotrans. Numele lor, precum şi cel al asociaţilor din firmele lui Radu Mazăre (Silvia şi Costică Zelcă), s-au regăsit într-un raport al corpului de control al Ministerului Economiei, condus la acea vreme de conservatorul Codruţ Sereş, împotriva căruia s-a îndreptat însuşi Nicuşor Constantinescu cu un proces de calomnie.

Toţi jurnaliştii care au făcut relatări din acest raport, inclusiv aceia care au reluat subiectul ca urmare a dispoziţiilor transmise de fostul şef al Poliţiei Române Dan Fătuloiu pentru anchetarea cazului, s-au ales cu procese în care Mazăre şi Constantinescu cereau despăgubiri de un miliard de lei vechi. Este, dealtfel, cifra preferată de Radu Mazăre în procesele de calomnie cu ziariştii, justiţia constănţeană chiar dându-i câştig de cauză edilului Constanţei (cu 500.000 de lei despăgubiri) împotriva respectatului jurnalist Feri Predescu. Acest proces a fost menţionat şi în raportul Departamentului de stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România, la secţiunea „libertatea presei”.

Mihaela Chiper

NICIUN COMENTARIU