Directorul Institutului de la Măgurele: Cancerul, tratat fără bisturiu. FOTOGALERIE

    Marele laser care se construieşte în apropierea Capitalei va revoluţiona medicina şi securitatea nucleară

     

    Zamfir Nicolae_SZ

    Construit la Măgurele (Ilfov), cel mai mare laser din lume va revoluționa tratamentul cancerului, al bolilor cardiovasculare și va putea fi folosit în domenii precum securitatea nucleară, studiul materialelor și tratarea deșeurilor radioactive.

    O investiție de aproape 300 de milioane de euro, a cărei finalizare este așteptată cu sufletul la gură de oamenii de știință din întreaga lume, s-a împotmolit după tiparele românești, timp de mai bine de opt luni, într-un aviz de la Apele Române. Avizul obținut cu greu întârzie realizarea noii „jucării” a cercetătorilor, cu beneficii uriașe pentru omenire.  Beneficii care se vor putea vedea într-un an sau într-o sută de ani. E greu de previzionat, pentru că „nu toată lumea poate fi Jules Verne”, după cum arată într-un interviu acordat Sursa Zilei, profesorul Nicolae Zamfir, manager al proiectului ELI-NP și director general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.

    Perioada în care oamenii vor simți rezultatele spectaculoase ale proiectului nu este însă atât de importantă pe cât finalizarea acestuia și darea lui în folosință.

    • În ce stadiu se află proiectul pentru construirea laboratorului ELI-NP?

    Proiectul a început în ianuarie anul trecut. Implementarea se va finaliza în 2018. Aș spune că sunt patru componente majore ale implementării: experimentele care, de fapt, reprezintă scopul final al acestui proiect; două componente care constau în echipamente majore (sistemul de laser de mare putere și Sistemul de Fascicul Gamma) și a patra componentă – clădirea propriu-zisă.

    • Ați întâmpinat dificultăți?

    Sunt dificultăți. Eu le-aș împărți în două categorii. Pe de o parte, este dificultatea cauzată de asistența tehnică deficitară din partea proiectantului. E o problemă și lipsa legislației foarte clare în România și faptul că părerile din partea autorităților sunt destul de împărțite. Un al doilea factor care a produs deja întârzieri este avizul de la Apele Române. Am avut această autorizație pentru întreg proiectul ELI-NP în 2011. Din păcate, la 4 luni după ce a început construcția, cei de la Apele Române au susținut că mai avem nevoie de o autorizație pentru a începe forajele geotermale. Ar fi trebuit să ceară autorizația asta suplimentară în momentul când ne-am prezentant, prin reprezentantul nostru, nu după ce am început construcția. Ne-au dat o foaie de parcurs, a durat un an, a trebuit să facem câteva studii, a trebuit să facem o stație-pilot. A durat din decembrie 2013 până în august 2014, aproape 8-9 luni.  În august, a fost iarăși o criză când cei de la Apele Române au venit cu o nouă listă. Nu ne primeau dosarul.  A fost puțin… abuz. După ce au apărut discuții în presă, ne-au primit dosarul și ne-au dat autorizația de începere a forajelor geotermale.

    • Câți cercetători în inginerie, chimie și fizică vor lucra anual, aici, la Măgurele?

    Am prevăzut în proiect, și a fost aprobat de Comisia Europeană, să lucreze peste 200 de cercetători. Am pornit de la ideea că, dacă vrem să facem un centru la nivel mondial, și calitatea cercetătorilor să fie la nivel mondial, pentru că ei dau nivelul. Nu că nu ar fi în Institut deja cercetători de valoare, însă 200 e un număr mare și atunci am pornit de la zero și am făcut o previziune ca să facem angajări continue. Toate posturile sunt anunțate pe toate mijloacele folosite de mediul nostru științific, de exemplu buletinul CERN de la Geneva. Până acum, am avut 500 de aplicații. Și, în curs de angajare sunt cam 50-60 de cercetători. Salariile pe care le oferim – aprobate atât de Comisia Europeană, cât și prin Hotărâre de Guvern – sunt mai mari decât cele din Institutele din România. Dacă ar fi aceeași ofertă de salarii, n-ar veni nimeni. O fi știința foarte frumoasă, dar trebuie să mai și trăiești. Până acum, în privința calității cercetătorilor ajungem să depășim, în medie, laboratoare mari din lume. Și sunt sigur că aceștia vor face ca proiectul să fie un succes.

    • Unde vor fi cazați cercetătorii străini care vor veni să lucreze la Măgurele?

    Institutul are un bloc de camere pentru studenții la doctorat. Avem în proiect așa-zisa “guest house” – casă de oaspeți – a cărei menire este ca aceia care vin să facă experimente pentru o săptămână sau două și care lucrează până la ora 23.00 să se poată caza aici. Suntem într-o foarte bună colaborare atât cu Consiliul Local Măgurele, cât și cu Consiliul Județean. Ideea este ca în jurul acestui program să se creeze un parc tehnico-științific, care să includă și partea socială – începând de la hotel și terminând cu magazine alimentare, cofetării, restaurant -, dar mai mult pentru a găzdui firme de high-tech. Însă, deocamdată, Consiliul Local a încurajat firme să vină să construiască complexe de locuințe. Și au dat deja în folosință două complexe de locuințe, foarte moderne, unde cercetătorii pot să-și cumpere apartamente.

    • Ce efecte va avea asupra mediului funcționarea laboratorului?

    Aceste instrumente, atât laserul, cât și Gamma, sunt instrumente care nu există în lume. Cred că ELI-NP este o infrastructură în implementare în construcții care are cea mai mare vizibilitate internațională. De ce? Acest laser produce o forță atât de mare asupra particulelor din care este constituită materia că nimeni nu prea știe exact ce se va întâmpla. Nu există în natură asemenea forță, ca să nu mai spun că n-a fost creată în laborator. Din punct de vedere științific, sigur, e o jucărie nouă, toți oamenii de știință sunt foarte preocupați de ce vom face cu ea. Noi așa am început, de fapt, proiectul. Am făcut acel caz științific, la care au contribuit sute de cercetători din întreaga lume și au venit cu idei – ce am putea face cu el. Au venit cu propuneri de cercetări fundamentale, dar și aplicative. De exemplu, în domeniul radiofarmaceuticelor, al securității nucleare, al studiului materialelor, dar și al tratării deșeurilor radioactive. Indiferent de aplicație, ELI nu va fi o fabrică, ELI este un Institut de cercetări. Indiferent de tehnologiile care se vor crea, patentele vor fi preluate de mediul economic. Dar nu vom aduce deșeuri radioactive la Măgurele ca să facem vreun contract cu Ucraina. E o problemă mare a omenirii ce se întâmplă cu deșeurile radioactive. Și sigur că cercetătorii de la ELI au idei de cum s-ar putea folosi acest lucru pentru tratarea deșeurilor.

    Noi visăm ca în jurul acestui ELI să se strângă, pentru prima dată în Europa de Est, un conglomerat de industrii de high-tech. Acesta ar fi impactul social.

    • Care sunt beneficiile laboratorului de la Măgurele pentru medicină? Am înțeles ca va fi folosit în tratamentul bolii secolului – cancerul.

    Există o metodă care a apărut acum 10-15 ani în laboratoarele de cercetare. Se numește protonoterapie sau hadronoterapie și constă în faptul că particulele accelerate pot fi folosite la distrugerea celulelor canceroase, fără să afecteze celulele sănătoase. Dacă ai o metodă care distruge doar celulele canceroase, este un lucru extraordinar. Servește mai ales la tratarea cancerului în locurile care nu se pot trata chirurgical – creierul, dacă folosești ori Gamma, ori bisturiul, distrugi cam mult din organ; ochii – n-ai cum să tratezi doar celulele canceroase și astfel se folosește această metodă. Partea proastă este că un astfel de accelerator costă peste 100 de milioane de euro, iar multe țări nu-și permit. Astfel, ideea este ca, folosind acest laser de mare putere, să se poată accelera particule mult mai ieftin. Tot în tratarea cancerului este vorba de o idee legată de crearea unui izotop radioactiv care să folosească în chimioterapie. Se pare că o bună proporție (25 – 50%) dintre pacienții care sunt supuși chimioterapiei o fac inutil. Ideea e să producă un izotop radioactiv de platină, care să emită mici radiații. Se face testul, se vede dacă substanța se duce la tumoră și atunci se aplică tratamentul sau nu.

    Există o idee să se folosească un radioizotop și pentru tratarea bolilor cardiovasculare. Metoda există, se numește Molibden-99/ Technetiu-99m, însă se pare că cererea mondială de acest izotop este de cinci ori mai mare decât capacitatea tuturor reactoarelor din lume de a produce. De aici și cifra de afaceri  –  5-10 miliarde de euro/an. Ideea este să se facă aici o metodă foarte simplă de a se produce acest izotop. Și, odată ce este și foarte ieftin și există și cerere mare, ELI va avea o contribuție majoră în domeniu.

    • Cât timp va trece până când vom vedea aceste beneficii?

    E foarte greu de precizat. Nimeni nu știe. În general, în istoria dezvoltării marilor centre de cercetare întotdeauna a existat o motivație de a se începe construcția, pe urmă există rezultatele. În toate cazurile, rezultatele au depășit cu foarte mult previziunile. Eu sper ca ELI să nu facă excepție. Și aceasta dintr-un motiv foarte simplu: Nu toată lumea poate fi Jules Verne. El a mers cu previziunile dincolo de capacitatea normală de previziune a omenirii. Cine se gândea acum 150 de ani că ajunge omul pe lună, el a depășit atunci. Așa și în cercetarea științifică. Ești limitat la ce cunoști. Când apare ceva cu totul nou, nu știi la ce servește. Deci, nu știu, poate să fie într-un an sau poate să fie într-o sută de ani.

    NICIUN COMENTARIU